Prietenul meu, bugetarul

Zaver mare, moncher! Lume multă, tele­vi­ziuni, ziare, lideri de sin­di­cat și lideri de moment. Poli­ti­cie­nii nu-s departe nici ei. E deranj la minis­te­rul finan­țe­lor, unde anga­ja­ții îl seches­trează pe dom’ minis­tru, care alt­min­teri e băiat bun, da’ e măgar și n-are maniere. Supă­ra­rea vine de la bani (de la ce alt­ceva?). Domnii anga­jați nu mai pri­mesc nu știu ce spo­ruri și “le-a ajuns cuți­tul la os”.

În ultima vreme au mai fost ner­vo­zi­tăți de-astea, e drept că mai tem­pe­rate, pe la das­căli sau pe la doftori. Criza din ultima vreme i-a lovit mai întâi pe cei din dome­niul pri­vat, dar abia când au înce­put măsu­rile de aus­te­ri­tate ale sta­tu­lui șî au fost afec­tați buge­ta­rii au înce­put și pro­tes­tele “popu­lare”. Câtă vreme cei ce lucrează în dome­niul pri­vat au avut de supor­tat dis­po­ni­bi­li­zări, res­truc­tu­rări, fali­ment și ren­e­go­ci­eri de sala­rii nimeni nu sim­țit nevoia de pro­teste. Cu foarte puține excep­ții mediul pri­vat nu tole­rează sin­di­ca­tele, așa că mul­ți­mea celor ce lucrează in srl-uri nu e pro­te­jată decât de pro­pria lor com­pe­tență pro­fe­sio­nală. Și une­ori de noroc.

Deran­jul a înce­put când buge­ta­rii au fost afec­tați. Para­do­xal ei nu pro­duc nimic, ci doar con­sumă. Ei sunt cei pe care îi plătim să facă admi­nis­tra­ția țării în care trăim. Misiu­nea lor prin­ci­pală este să ne ser­vească pe noi, cei­lalți. Și pen­tru asta noi îi plătim. E sim­plu, nu? Așa că, atunci când mă uit la anga­ja­ții minis­te­ru­lui de finanțe mă gân­desc la admi­nis­tra­ți­ile finan­ci­are, la garda finan­ci­ară și la alte minu­nate insti­tu­ții finan­ci­are ale țării. Cum mă ser­vesc ele pe mine? Mă țin la cozi, mă tra­tează cu dis­preț, mă plimbă de la un birou la altul și de fie­care dată când inte­rac­țio­nez cu ei îmi doresc să nu-i mai văd nici­o­dată. Se întâm­plă asta din cauza minis­tru­lui numit de par­ti­dul x sau y? Nici vorbă. Se întâm­plă pen­tru că așa se com­portă anga­ja­tul de la ghi­șeu, și șeful lui, și șeful șefu­lui lui. Vina minis­tru­lui este că nu dă cu ei de pământ și nu schimbă sis­te­mul din teme­lii (deși une­ori rea­li­zez cât de impo­si­bil e asta, mai ales pe ter­men scurt). Dar sis­te­mul, sis­te­mul dra­gii mei, sunt ei. Ei te mulg de o șpagă și nu o fac pen­tru că i-a pus minis­trul. Ei te plimbă inter­mi­na­bil de la un birou la altul, pen­tru că tu ești o pro­blemă de care tre­buie să scape. Ei sunt cei inca­pa­bili să-ți dea un răs­puns inte­li­gi­bil pen­tru că sunt incom­pe­tenți. Nu îi vei vedea nici­o­dată pro­tes­tând pen­tru că nu au regle­men­tări clare sau pen­tru că nu sunt bine orga­ni­zați pen­tru a-și servi cli­en­ții. Nu sunt indig­nați decât de sala­ri­ile lor care nu cresc sufi­cient de mult.

Îi mai găsești rare­ori pe la câte un inter­viu dintr-o firmă pri­vată și îi poți recu­noaște ușor după aerul dez­o­rien­tat și sen­ti­men­tul de înstră­i­nare pe care îl afi­șează. Tupeul și aerele de spe­cia­list se topesc, acum tre­buie să dove­dească fără echi­voc ce abi­li­tăți au și rea­li­zează cât de departe sunt de lumea reală a eco­no­miei.

Mai sunt medi­cii și asis­ten­tele, pe care îi vene­răm în talk-show-uri de la ore târ­zii, îngrijorându-ne că ne vor părăsi și vor pleca în alte țări. Eu unul n-aș fi chiar așa de trist: lasă să le ceară pli­curi cu bani și ălora din vest, să vadă și ăia cum e să nu se uite nimeni la tine într-un spi­tal dacă nu dai șpagă! Poate așa o să înțe­leagă și ei care e treaba cu sănă­ta­tea. Am auzit însă că medi­cii noș­tri se lecu­iesc brusc de ast­fel de metehne când ajung prin țările bogate – pasămite au sala­rii bune și nu mai au nevoie de “moti­va­ți­ile” supli­men­tare. Doar în Româ­nia tre­buie să ia ulti­mul bănuț unui țăran amă­rât care speră să mai apuce ziua de mâine. Ce să facă bie­ții medici, dacă nu se ajung cu banii? Cine plă­tește rata la Audi?

Îmi rămâne însă o între­bare în minte: când le vom pune picio­rul în prag aces­tor măs­că­rici care stau pe banii noș­tri și nu ne ajută cu nimic? Când voi vedea o demon­stra­ție a celor care pro­duc veni­tu­rile aces­tei țări împo­triva aces­tui simu­la­cru de admi­nis­tra­ție? Când le vom spune că nu merită nici un sfert din ceea ce li se plă­tește? Avem cura­jul să ne pri­vim în ochi și să ne spu­nem ade­vă­rul?


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant


Dacă ai ceva de spus...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Meniu