Nicușor Dan a obținut doar vreo 7% din voturi. Rezultatul ăsta se poate citi în două chei. Prima e aceea că vremea a fost frumoasă și facebook-iștii au plecat la munte și la mare. Câți or fi apucat să se întoarcă și au mai avut și chef să voteze după weekend, greu de spus. Dacă aș vedea evoluția exit poll-ului pe ore, mi-aș da seama. Cert e că procentul e încă mic, față de impresia creată la un moment dat, când se afirma că există un curent majoritar favorabil unei schimbări radicale. Deci nu sunt chiar așa de mulți ăia care vor cu adevărat să se schimbe ceva în București. Pentru că dacă ar fi vrut, ar fi votat.
A doua cheie în care putem citi rezultatul e aceea care spune că mobilizarea la vot a fost mult peste așteptări. În 2008 s‑au prezentat la urne doar 31% dintre bucureșteni. Iar alegătorii lui Nicușor Dan sunt în majoritate din zona celor care de obicei nu vin la vot (așa cred eu). Așadar dacă păstrăm această ieșire la vot a celor care doresc schimbarea reală și proiectăm acest rezultat peste o prezență la vot normală, non-emoțională, am putea obține un 11–12%. Ceea ce nu e rău pentru prima tentativă a unui independent.
Oricum, se pare că va intra în Consiliul General. Și o dată ajuns acolo va avea posibilitatea să se facă auzit și cunoscut bucureștenilor. Iar ăsta e un plan foarte bun pentru următoarele alegeri.
* * *
CTP propune să înlocuim ștampila cu VOTAT cu o alta care să inscripționeze cuvântul NU. Dincolo de impracticalitatea sa, nu‑i rea ideea. Poate așa românii vor înțelege că nu aleg, ci pedepsesc. Logica alegătorului român este să aplice o penalizare celui care nu s‑a ținut de cuvânt, fără să se preocupe absolut deloc de ceea ce va urma. Românii nu fac proiecte pentru viitor, ci contabilizează greșelile trecutului, neînvățând nimic din ele. Peste alți patru ani îi vor pedepsi pe cei ce i‑au ales azi și îi vor favoriza pe perdanții actuali. Un ciclu din care nu putem ieși decât prin educație sau prin meritocrație.
* * *
Pentru prima dată în istoria alegerilor postdecembriste se câștigă alegeri fără nici o dezbatere. Cu un condamnabil cinism, USL a lăsat valul de nemulțumiri contra crizei, contra lui Băsescu și PDL-ului să lucreze pentru ei. Nu s‑au mai obosit nici măcar să inventeze obișnuitele minciuni electorale — vom face, vom drege. Lui Ponta și Antonescu le e clar că orice ar promite acum își asumă riscuri prea mari, în contextul economic mondial. Dacă Grecia dă faliment, România va avea de suferit. Nu vor mai fi bani decât pentru a ne ține la suprafață, așa că e bine să nu promiți nimic.
În plus, la toamnă vor putea să spună cu seninătate: noi nu suntem populiști, nu promitem lucruri care nu se pot realiza. De acord, populismul e condamnabil. Dar să nu propui nici un proiect e și mai rău.
* * *
Mă întreb cum vor ține în frâu Ponta și Antonescu pe șacalii partidelor lor, acum că rezultatele alegerilor locale sunt mai bune decât probabil speraseră. Flămânzi de opt ani de stat cu dinții la gard, trepădușii PSD și PNL freamătă de nerăbdare să-și bage colții în cașcaval. Vor reuși să‑i strunească?
* * *
Johannis și Piedone sunt probabil printre marii campioni ai acestor alegeri. Dar ce diferențe sunt între ei puteți să vă dați seama privind alternativ centrul Sibiului și palmierii de la Orășelul Copiilor. Pe de altă parte, dacă analizezi cum se comportă un sibian și cine compune cartierul Berceni, îți dai seama că toate sunt la locul lor. Fiecare primește exact ce merită.
6:06
Stiti, eu nu‑s viteaza si nici nu o pretind.
Daca ar fi acum sa imi asum o plecare din Bucuresti si sa ma mut la socrii mei, unde am avea spatiu si oarescare conditii sa locuim, nu as avea curajul sa o fac si nici puterea sa renunt la lucrurile ce ma leaga de orasul asta pe care in acelasi timp il urasc deseori (de fapt, nu cred ca urasc orasul ci pe cei care il fac sa fie asa cum e).
Dar atunci cand pot, fac ceva. Am putut sa merg la vot si am facut‑o. Nu cred ca degeaba, este probabil un inceput.
Dar ceilalti nemultumiti, ceilalti unde au fost? Si sa nu-mi spuneti ca la mare, ca’ nu o cred pe asta. Nu de asta nu au votat ei! “Cine, eu, sa votez? Nu pierd eu vremea cu asa ceva ca’ oricum nu o sa se schimbe nimic!”
15:06
Ceea ce ma intriga pe mine e ca toti romanii se plang dar nu vor sa schimbe nimic!!!!
16:06
Pentru că schimbarea începe cu fiecare dintre noi, chiar dacă ceilalți nu se schimbă (încă). Schimbarea vine din încăpățânarea de a face lucrurile corect și bine, atunci când toți ceilalți nu o fac. Schimbarea vine când nu doar că te schimbi tu, dar o și predici celorlalți zi de zi.
17:06
Corina, păi tocmai tu ai dat răspunsul mai devreme: curaj, luciditare, spirit de sacrificiu sau/şi de aventură. O să-mi amintesc de asta, dar câţi suntem dispuşi la aşa ceva?
13:06
Te-am avertizat într-un comentariu anterior, căci nu sunt mai mult de 20%, cei care vor schimbarea. Tu ziceai ceva de 50%.
16:06
Eu ziceam că îmi place să mă gândesc la un procent ce depășește jumătatea. Adică wishful thinking. Eram sigur că nu sunt atâți reformiști, ba chiar sunt mirat și de procentul ăstora care s‑au arătat la vot…
17:06
Like
17:06
Mă rog, like-ul era pentru comentariul tău de mai jos, dar am greşit butonul.