Am un pri­e­ten care se pri­cepe la fi­nanțe. Și, când spun că se pri­cepe la fi­nanțe, nu mă gân­desc la spe­cu­la­ții pe bu­rsă sau la in­ves­ti­ții în afa­ceri tip tun, ci la pri­ce­pe­rea pro­fe­sio­nală de a mâ­nui ba­nii pen­tru a fi­nanța munca într-un mod eco­no­mi­cos și pro­fi­ta­bil. De când l‑am cu­nos­cut — nu sunt chiar mulți ani în urmă — am avut oca­zia să‑l aud vor­bind ade­sea des­pre pro­fe­sia lui cu pa­siune și am în­țe­les ce în­seamnă să fii eco­no­mist, nu doar un sim­plu con­ta­bil. Dar Ro­mâ­nia este plină de con­ta­bili — me­se­ri­ile eco­no­mice erau îm­bră­ți­șate pre­pon­de­rent de fe­mei, pro­ba­bil atrase de ideea că e o muncă “cu­rată”, cu re­guli clare, deci ușor de prac­ti­cat dacă le me­mo­rezi. În anii ’90 rec­to­rul ASE-ului bu­cu­reș­tean a stâr­nit un ade­vă­rat scan­dal spu­nând că vrea să schimbe lu­cru­rile, să trans­forme fa­cul­tă­țile de fete to­ci­lare în fa­cul­tăți de bă­ieți deș­tepți. Ti­pul a fost ca­ta­lo­gat mi­so­gin, dar efec­tele spu­se­lor lui s‑au pro­dus ime­diat: exa­me­nul de ad­mi­tere a de­ve­nit mai greu, s‑a în­lo­cuit to­ceala la ge­o­gra­fie cu pro­bleme de matematică.

Cu toate as­tea nu văd că s‑ar fi pro­dus o schim­bare ma­joră în pri­vința pro­fe­siei de eco­no­mist. Îmi pare că în con­ti­nu­are com­por­ta­men­tul este acela de con­ta­bil — eco­no­miș­tii din firme doar poartă această ti­tu­la­tură, dar sunt de­parte de a mâ­nui in­stru­men­tele po­tri­vite pen­tru a fi demni de me­se­ria lor, iar asta se vede în eco­no­mia ro­mâ­nească. Pe vre­mea co­mu­nis­mu­lui si­tu­a­ția era, într-un anume sens, mai bună. Se în­tâm­plă să știu cum func­țio­nau lu­cru­rile pen­tru că so­crul meu era in­spec­tor în bancă — de la el am aflat care îi erau atri­bu­ți­ile și, păs­trând pro­por­ți­ile din­tre eco­no­mia co­mu­nistă și cea ca­pi­ta­listă, ro­lul său era exact acela de con­si­lier fi­nan­ciar. Avea un nu­măr de în­tre­prin­deri de stat în “por­to­fo­liu”, pe care le vi­zita, lu­crând îm­pre­ună cu di­rec­to­rul și con­ta­bi­lul șef, sfătuindu‑i des­pre ce cre­dite să ia de la bancă și ce să fi­nan­țeze cu ele. Si­gur, dea­su­pra tu­tu­ror erau in­di­ca­ți­ile de par­tid, deci nu pu­tem vorbi de prin­ci­pi­ile fi­nan­ță­rii în în­treaga lor an­ver­gură — ce vreau să spun este că exista ci­neva care se pre­o­cupa de efi­ciența chel­tu­ie­li­lor. Banca era un fel de par­te­ner pen­tru eco­no­mie, pen­tru că nu ur­mă­rea pro­pria îm­bo­gă­țire, ci fi­nan­ța­rea mun­cii. Re­pet, ca să nu se în­țe­leagă greșit: nu laud prin­ci­pi­ile co­mu­niste, dis­cut doar des­pre dis­tri­bu­i­rea rolurilor.

Azi ni­meni nu mai joacă ro­lul acesta în fir­mele mici și mij­lo­cii. Băn­cile sunt in­te­re­sate să cre­eze pro­fit, deci se im­plică prea pu­țin în eco­no­mie în sen­sul teh­nic al me­se­riei de eco­no­mist, adică nu sunt in­te­re­sate să în­țe­leagă vi­a­bi­li­ta­tea unei in­ves­ti­ții din punct de ve­dere prac­tic, ci doar sol­va­bi­li­ta­tea ce­lui care vrea să îm­pru­mute. Dacă are bu­nuri cu care să ga­ran­teze ast­fel în­cât ris­cul băn­cii să fie zero, este eli­gi­bil pen­tru orice trăz­naie trece prin cap pa­tro­nu­lui sau ac­țio­na­ri­lor. Nu con­tează că afa­ce­rea fi­nan­țată este o ile­ga­li­tate sau o tâm­pe­nie ab­so­lută, atât timp cât se pun ga­ran­ție va­lori co­res­pun­ză­toare. În firmă ni­meni nu prac­tică me­se­ria de eco­no­mist. Pa­tro­nii știu prea pu­ține des­pre asta și, ade­sea, nici nu vor un eco­no­mist in­te­li­gent, pen­tru că “sunt ba­nii lor” și știu ei mai bine cum să‑i chel­tuie. Cum să re­u­șesti în afa­ceri? De­si­gur, doar prin tu­nuri — acolo nu se cere de­cât vi­teză de exe­cu­ție cu o fi­nan­țare minimă.

M‑am gân­dit la toate as­tea vă­zând mul­ți­mea de de­cla­ra­ții și ar­ti­cole din ul­tima vreme des­pre po­li­tica de aus­te­ri­tate din Ro­mâ­nia. Unii afirmă că tre­buie să o aban­do­năm ime­diat și su­bit, să în­ce­pem o sa­ra­bandă de re­du­ceri de taxe și de fa­ci­li­tăți fis­cale, afir­mând că așa re­pro­nim eco­no­mia ro­mâ­nească. Al­ții, dim­po­trivă, spun că tre­buie să con­ti­nuăm să fim su­per-pre­ca­uți, să tă­iem chel­tu­ie­lile și să trăim foarte mo­dest, pen­tru că în fața noas­tră vin gre­u­tăți și mai mari. Și atunci îmi amin­tesc de pri­e­te­nul meu, care lu­crează într-un con­glo­me­rat de firme ro­mâ­nești, apar­ținând ace­lu­iași ac­țio­na­riat, care se­mă­nau foarte bine cu Ro­mâ­nia: tot fe­lul de firme și fir­mulițe cum­pă­rate de‑a lun­gul ul­ti­mi­lor zece ani, cu obiecte de ac­ti­vi­tate ete­ro­gene și ne­clare, cu com­pe­ti­ti­vi­tăți dis­cu­ta­bile, cu pro­bleme de or­ga­ni­zare și fi­nan­țare. Ami­cul meu a pro­pus un plan de res­truc­tu­rare a în­tre­gu­lui grup, omo­ge­ni­zând ac­ti­vi­tă­țile în firme nou cre­ate, eli­minând ac­ti­vi­tă­țile ne­pro­fi­ta­bile, re­fi­nan­țând to­tul pe no­ile prin­ci­pii. Pare sim­plu, dar e al dra­cu­lui de com­pli­cat din câte am re­u­șit eu să în­țe­leg. Și, cumva, simt că exact ăsta e răs­pun­sul și pen­tru Ro­mâ­nia: nu e vorba nici de aban­do­na­rea aus­te­ri­tă­ții, nici de adân­ci­rea în zgâr­ce­nie, ci de res­truc­tu­ra­rea sta­tu­lui, fă­cută de niște eco­no­miști pri­ce­puți. Dar din ăș­tia nu prea avem, după cum vă spuneam…

Iar pa­tro­nii Ro­mâ­niei — ci­tește clasa po­li­tică — nu prea vor eco­no­miști in­te­li­genți, ci niște con­ta­bili pri­ce­puți în băl­mă­ji­rea ba­lan­ței, pen­tru că știu ei mai bine cum să ma­ne­vreze bu­ge­tul spre bu­zu­na­rele cui trebuie.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Cirstoiu Radu

    Co­rup­tia eli­mina orice avan­taj ti-ar pu­tea aduce un eco­no­mist bun; la fel le­gi­sla­tia schim­ba­toare sau neclara.
    O spaga data cui tre­buie, un con­tract de ju­puit sta­tul fac cat 10 eco­no­misti de ta­lie mondiala 🙂

    • Sorin Sfirlogea

      Pe ter­men scurt, în lo­gica afa­ce­rii tip țeapă. Pe ter­men lung, când vrei să con­stru­iești ceva ce rămâne co­pi­i­lor tăi, s‑ar pu­tea ca șpaga să nu fie o idee grozavă…


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.