După ce s‑au ri­sipt abu­rii be­ției de­ma­go­gice din cam­pa­nia elec­to­rală, gu­ver­nul Ponta se tre­zește re­pede din ame­țe­ala vic­to­riei și dă nas în nas cu re­a­li­tă­țile eco­no­mice. Ni­mic sur­prin­ză­tor până aici, poate doar pen­tru  unii din­tre elec­to­rii ro­mâni care cred cu tă­rie că pro­ble­mele se re­zolvă dându‑i jos pe unii și înscăunându‑i pe al­ții. Pro­blema nu­mă­rul unu este, de­si­gur, in­su­fi­ciența ba­ni­lor la bu­get. Tre­buie dați bani pen­tru pen­sii, bu­ge­ta­rii aș­teaptă par­tea a doua a re­fa­ce­rii sa­la­ri­i­lor lor, spon­so­rii elec­to­rali vor în­cepe cu­rând să în­trebe de in­ves­ti­ți­ile alea care li se cu­vin pen­tru a‑și re­cu­pera ba­nii dați pe cam­pa­nia elec­to­rală, bașca fir­mele pe­se­diș­ti­lor, pe­ne­liș­ti­lor, vo­i­cu­leș­ti­lor și câți or mai fi în bu­rta aces­tui mare USL, toate aș­tep­tând să curgă lap­tele și mi­e­rea la care tot vi­sează din 2004.

Deci, punc­tul unu pe agenda gu­ver­nu­lui: cum fa­cem rost de bani? Su­biec­tul e de­li­cat și stâr­nește ner­vo­zi­tăți în­tre PSD și PNL, lă­sând să se în­tre­vadă că — în spa­tele uși­lor in­chise — pos­tlu­diul s‑a în­che­iat și acum ur­mează con­su­ma­rea re­la­ției conjugale.Victor Ponta vine cu o idee: hai să res­truc­tu­răm prin mi­nis­tere, că sunt mulți care freacă trei hâr­tii. Ex­ce­lentă idee, doar că pen­tru a sta­bili cine e util și cine nu din­tre func­țio­na­rii pu­blici ar fi ne­voie de niște cri­te­rii clare și de niște prin­ci­pii de or­ga­ni­zare. Am­bele lip­sesc, iar domnii mi­niș­trii (care erau 16 și au mai ră­mas doar vreo 27) ha­bar n‑au des­pre cum se or­ga­ni­zează o ad­mi­nis­tra­ție. Ei sunt po­li­tici. E treaba ce­lor teh­nici să facă res­truc­tu­ra­rea. Adică a func­țio­na­ri­lor pu­blici, care tre­buie să se au­to­res­truc­tu­reze. Ha! Or să dea afară pe ăia mai fără pile și o să zică: gata! am res­truc­tu­rat ad­mi­nis­tra­ția mi­nis­te­ru­lui. Adică drep­tate până la capăt.

Dar e bine. Acum e vre­mea săr­bă­to­ri­lor de iarnă și toți func­țio­na­rii din pro­vin­cie, mai ales ăia de au vreo slu­jbă de șe­fu­leț, se dau de cea­sul mor­ții să pre­gă­tească pa­che­tele pen­tru șe­fii de la Bu­cu­rești. Se um­plu por­tba­gaje de ma­șini, se leagă bra­zii pe ca­pota auto­mo­bi­lu­lui și por­nesc cu to­ții la mi­nis­ter sau la re­gie, de unde le va veni si­gu­ranța sca­u­nu­lui în 2013. Vor ajunge la des­ti­na­ție, par­când pe stră­duțe la­te­rale, în­cer­când să rămână dis­creți, că presa asta e de groază, își bagă na­sul peste tot, apoi vor suna dis­cret pe be­ne­fi­ci­ari și le vor spune în lim­baj co­di­fi­cat că au ve­nit și sunt gata să le ureze săr­bă­tori fe­ri­cite. Apoi or să se în­toarcă în lo­cu­rile de unde au ve­nit, mul­țu­miți că s‑au des­cur­cat și anul ăsta și că, slavă Dom­nu­lui, vor pu­tea și ei să facă la anul drep­tate. Până la capăt.

Dom­nul Con­stan­tin Niță vine șî el cu o idee, deși re­cu­noaște că nu e treaba lui: hai să mă­rim re­de­ven­țele la pe­trol șî gaze. Că uite, în Eu­ropa sunt de vreo 20–30% și la noi îs tare pir­pi­rii, doar vreo 13% în cel mai bun caz. Bra­vos, dom’ Cos­tel, straș­nică idee, cum de ți‑a ve­nit toc­mai du­mi­tale? Dar ia să ne gân­dim noi nițel: ce‑o să facă OMV când o să audă de pla­nul ăsta? O să zică offf! și o să se gân­dească nos­tal­gic la pro­fi­tu­rile care le pierde? Ne­eeh! O să zică așa: cos­tul e atâta, pro­fi­tul nos­tru tre­buie să fie atâta, iar peste asta mai ma­jo­răm cu 30% ca să dăm la stat re­de­vența. Etete Cos­tele, ce preț fru­mos iese la pompă! Vorba aia, drep­tate până la capăt.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.