Statul de drept nu înseamnă, așa cum își închipuie politicienii incompetenți din România, simpla practicare a democrației cantitative, având ca rezultat oprimarea minorității sub presiunea unei unei mase de manevră, manipulate politic. Statul de drept presupune că există niște principii peste care nici măcar cea mai covârșitoare majoritate nu poate să treacă. Aceasta este esența scrisorii trimise de Germania, Danemarca, Olanda și Finlanda către Jose Manuel Barosso, președinte al Comisiei Europene.
Am fi naivi să ne închipuim că este o inițiativă izolată a patru state. Cu siguranță un astfel de subiect a fost pregătit în prealabil și va avea probabil o anumită susținere. Faptul că Germania se află printre semnatari dă scrisorii o greutate foarte mare, pentru că vocea motorului economic al actualei Europe nu poate fi ignorată.
În esență ei cer ceva simplu și absolut normal: statele care nu se aliniază la principiile Uniunii Europene să fie penalizate până la retragerea finanțărilor. Pentru că dacă aceste finanțări au fost morcovul după care a alergat clasa politică românească — închipuindu-și că li se va da dreptul să facă ce vor cu banii — la fel de bine pot fi și bățul cu care să fie bătuți când mint și fură. Probabil că dincolo de acest nivel punitiv nu mai este decât retragerea din Uniune. Este ultima speranță de normalitate pe care o mai am pentru România: disciplina impusă de occidentul civilizat.
Iată textul integral al scrisorii ((Traducerea este preluată de pe pagina de Facebook a lui Cristian Ghinea, directorul Centrul Român pentru Politici Europene. Sublinierile îmi aparțin.)), care ar putea dobândi valoare istorică pentru noi:
Drepturile omului, democrația și statul de drept sunt în centrul identității noastre Europene. Mai mult decât orice, valorile noastre comune reprezintă liantul care leagă națiunile noastre. În același timp, ele dau forma imaginii Europei și stau la baza exercitarii soft-power în toată lumea.
Credibilitatea proiectului european depinde de capacitatea noastră de a trăi după standardele pe care ni le-am impus. Acest lucru este cu atât mai adevărat cu cât Europa este profund zguduită de o criza de încredere care a urmat tulburărilor financiare din zona euro. Erodarea încrederii care s‑a produs se extinde cu mult dincolo de politica economică și financiară. Pentru mulți, a aruncat o umbră asupra viitorului proiectului european. Răspunsul nostru trebuie, astfel, să depășească eforturile actuale pentru rezolvarea crizei datoriilor.
La acest moment critic al istoriei europene, este de o importanță crucială ca valorile fundamentale înscrise în tratatele europene să fie protejate viguros. UE trebuie să fie extrem de vigilentă când sunt puse în pericol, în interiorul granițelor sale. Și trebuie să fie capabilă să reacționeze rapid și eficient pentru a asigura respectarea principiilor sale de bază. Propunem să abordăm această problemă ca o prioritate și considerăm că un rol cheie îi revine Comisiei Europene.
UE ar trebui să acorde o mai mare importanță culturii respectului domniei legii în statele membre. În recentul studiu Annual Growth Survey pentru 2013 Comisia identifică calitatea, independența și eficiența sistemului judiciar ca o modalitate de a reduce costurile pentru afaceri și de creștere a atractivității țărilor pentru investiții străine. Noi modalități de a promova domnia legii în cadrul semestrului european trebuie explorate. Deși este corectă evidențierea avantajelor economice ale statului de drept, semnificația sa merge mult mai departe.
Așa cum ați afirmat foarte corect în discursul privind starea Europei, există limită în legislația instituțională atunci când este vorba de respectarea acestor principii. Nici procedurile înscrise în tratate și nici carta drepturilor fundamentale ale UE nu oferă instrumente suficient de adaptate. Din acest motiv, credem că este nevoie de un mecanism nou și mai eficient care să asigure respectarea valorilor fundamentale în statele membre.
Un astfel de mecanism ar trebui să fie rapid și independent față de politic. Propunem ca executivul european, în calitate de gardian al tratatelor, să aibă un rol mai puternic aici. Ar trebui să aibă dreptul să semnaleze deficitele într-un stat membru la un stadiu precoce și — dacă este susținută suficient de statele membre — să ceară țării în cauză să remedieze situația.
O varietate de opțiuni ar trebui explorate în acest caz pentru a impune respectarea acestor valori, inclusiv introducerea unui dialog politic structurat, aducerea acestei chestiuni în fața Consiliului la un stadiu precoce, sau încheierea unor înțelegeri constrângătoare între Comisie și statul membru în cauză. Ca ultim resort, suspendarea finanțării europene ar trebui să fie posibilă.
Dorim să subliniem ca obiectivele unui astfel de mecanism sunt întărirea valorilor fundamentale respectând deplin tradițiile constituționale naționale. Ar fi nediscriminatoriu și aplicabil tuturor statelor membre în același mod. Credem că, odată aplicat, acest mecanism va asigura suportul public pentru viitoare extinderi.
Având în vedere importanța fundamentală a chestiunii, am dori să discutăm acest aspect în Consiliul de Afaceri Generale, pentru care trimitem o copie a acestei scrisori președintelui Consiliului.
Dr. Guido Westerwelle
Bundesminister des AuswärtigenFrans Timmermans
Minister van Buitenlandse ZakenVilly Søvndal
UdenrigsministerietErkki Tuomioja
Ulkoministeri
Lasă un comentariu