Sta­tul de drept nu în­seamnă, așa cum își în­chi­puie po­li­ti­cie­nii in­com­pe­tenți din Ro­mâ­nia, sim­pla prac­ti­care a de­mo­cra­ției can­ti­ta­tive, având ca re­zul­tat opri­ma­rea mi­no­ri­tă­ții sub pre­siu­nea unei unei mase de ma­ne­vră, ma­ni­pu­late po­li­tic. Sta­tul de drept pre­su­pune că există niște prin­ci­pii peste care nici mă­car cea mai co­vâr­și­toare ma­jo­ri­tate nu poate să treacă. Aceasta este esența scri­so­rii tri­mise de Ger­ma­nia, Da­ne­marca, Olanda și Fin­landa că­tre Jose Ma­nuel Ba­ro­sso, pre­șe­dinte al Co­mi­siei Europene. 

Am fi naivi să ne în­chi­puim că este o ini­ția­tivă izo­lată a pa­tru state. Cu si­gu­ranță un ast­fel de su­biect a fost pre­gă­tit în pre­a­la­bil și va avea pro­ba­bil o anu­mită sus­ți­nere. Fap­tul că Ger­ma­nia se află prin­tre sem­na­tari dă scri­so­rii o gre­u­tate foarte mare, pen­tru că vo­cea mo­to­ru­lui eco­no­mic al ac­tu­a­lei Eu­rope nu poate fi ignorată.

În esență ei cer ceva sim­plu și ab­so­lut nor­mal: sta­tele care nu se ali­ni­ază la prin­ci­pi­ile Uniu­nii Eu­ro­pene să fie pe­na­li­zate până la re­tra­ge­rea fi­nan­ță­ri­lor. Pen­tru că dacă aceste fi­nan­țări au fost morco­vul după care a aler­gat clasa po­li­tică ro­mâ­nească — în­chi­pu­indu-și că li se va da drep­tul să facă ce vor cu ba­nii — la fel de bine pot fi și bă­țul cu care să fie bă­tuți când mint și fură. Pro­ba­bil că din­colo de acest nivel pu­ni­tiv nu mai este de­cât re­tra­ge­rea din Uniune. Este ul­tima spe­ranță de nor­ma­li­tate pe care o mai am pen­tru Ro­mâ­nia: dis­ci­plina im­pusă de oc­ci­den­tul civilizat. 

Iată tex­tul in­te­gral al scri­so­rii ((Tra­du­ce­rea este pre­lu­ată de pe pa­gina de Fa­ce­book a lui Cris­tian Ghi­nea, di­rec­to­rul Cen­trul Ro­mân pen­tru Po­li­tici Eu­ro­pene. Sub­li­ni­e­rile îmi apar­țin.)), care ar pu­tea do­bândi va­loare is­to­rică pen­tru noi:

Drep­tu­rile omu­lui, de­mo­cra­ția și sta­tul de drept sunt în cen­trul iden­ti­tă­ții noas­tre Eu­ro­pene. Mai mult de­cât orice, va­lo­rile noas­tre co­mune re­pre­zintă li­an­tul care leagă na­țiu­nile noas­tre. În ace­lași timp, ele dau forma ima­gi­nii Eu­ro­pei și stau la baza exer­ci­ta­rii soft-power în toată lumea.

Cre­di­bi­li­ta­tea pro­iec­tu­lui eu­ro­pean de­pinde de ca­pa­ci­ta­tea noas­tră de a trăi după stan­dar­dele pe care ni le-am im­pus. Acest lu­cru este cu atât mai ade­vă­rat cu cât Eu­ropa este pro­fund zgu­du­ită de o criza de în­cre­dere care a ur­mat tul­bu­ră­ri­lor fi­nan­ci­are din zona euro. Ero­da­rea în­cre­de­rii care s‑a pro­dus se ex­tinde cu mult din­colo de po­li­tica eco­no­mică și fi­nan­ci­ară. Pen­tru mulți, a arun­cat o um­bră asu­pra vi­i­to­ru­lui pro­iec­tu­lui eu­ro­pean. Răs­pun­sul nos­tru tre­buie, ast­fel, să de­pă­șească efor­tu­rile ac­tu­ale pen­tru re­zol­va­rea cri­zei datoriilor.

La acest mo­ment cri­tic al is­to­riei eu­ro­pene, este de o im­por­tanță cru­ci­ală ca va­lo­rile fun­damen­tale în­scrise în tra­ta­tele eu­ro­pene să fie pro­te­jate vi­gu­ros. UE tre­buie să fie ex­trem de vi­gi­lentă când sunt puse în pe­ri­col, în in­te­ri­o­rul gra­ni­țe­lor sale. Și tre­buie să fie ca­pa­bilă să re­ac­țio­neze ra­pid și efi­cient pen­tru a asi­gura res­pec­ta­rea prin­ci­pi­i­lor sale de bază. Pro­pu­nem să abor­dăm această pro­blemă ca o pri­o­ri­tate și con­si­de­răm că un rol cheie îi re­vine Co­mi­siei Europene.

UE ar tre­bui să acorde o mai mare im­por­tanță cul­tu­rii res­pec­tu­lui domniei le­gii în sta­tele mem­bre. În re­cen­tul stu­diu An­nual Growth Sur­vey pen­tru 2013 Co­mi­sia iden­ti­fică ca­li­ta­tea, in­de­pen­dența și efi­ciența sis­te­mu­lui ju­di­ciar ca o mo­da­li­tate de a re­duce cos­tu­rile pen­tru afa­ceri și de creș­tere a atrac­ti­vi­tă­ții ță­ri­lor pen­tru in­ves­ti­ții stră­ine. Noi mo­da­li­tăți de a pro­mova domnia le­gii în ca­drul se­mes­tru­lui eu­ro­pean tre­buie ex­plo­rate. Deși este co­rectă evi­den­ți­e­rea avan­ta­je­lor eco­no­mice ale sta­tu­lui de drept, sem­ni­fi­ca­ția sa merge mult mai de­parte.

Așa cum ați afir­mat foarte co­rect în dis­cur­sul pri­vind sta­rea Eu­ro­pei, există li­mită în le­gi­sla­ția in­sti­tu­țio­nală atunci când este vorba de res­pec­ta­rea aces­tor prin­ci­pii. Nici pro­ce­du­rile în­scrise în tra­tate și nici carta drep­tu­ri­lor fun­damen­tale ale UE nu oferă in­stru­mente su­fi­cient de adap­tate. Din acest mo­tiv, cre­dem că este ne­voie de un me­ca­nism nou și mai efi­cient care să asi­gure res­pec­ta­rea va­lo­ri­lor fun­damen­tale în sta­tele mem­bre.

Un ast­fel de me­ca­nism ar tre­bui să fie ra­pid și in­de­pen­dent față de po­li­tic. Pro­pu­nem ca exe­cu­ti­vul eu­ro­pean, în ca­li­tate de gar­dian al tra­ta­te­lor, să aibă un rol mai pu­ter­nic aici. Ar tre­bui să aibă drep­tul să sem­na­leze de­fi­ci­tele într-un stat mem­bru la un sta­diu pre­coce și — dacă este sus­ți­nută su­fi­cient de sta­tele mem­bre — să ceară ță­rii în ca­uză să re­me­dieze situația.

O va­ri­e­tate de op­țiuni ar tre­bui ex­plo­rate în acest caz pen­tru a im­pune res­pec­ta­rea aces­tor va­lori, in­clu­siv in­tro­du­ce­rea unui di­a­log po­li­tic struc­tu­rat, adu­ce­rea aces­tei ches­tiuni în fața Con­si­li­u­lui la un sta­diu pre­coce, sau în­che­ie­rea unor în­țe­le­geri con­strân­g­ă­toare în­tre Co­mi­sie și sta­tul mem­bru în ca­uză. Ca ul­tim re­sort, sus­pen­da­rea fi­nan­ță­rii eu­ro­pene ar tre­bui să fie po­si­bilă.

Do­rim să sub­li­niem ca obiec­ti­vele unui ast­fel de me­ca­nism sunt în­tă­ri­rea va­lo­ri­lor fun­damen­tale res­pec­tând de­plin tra­di­ți­ile con­sti­tu­țio­nale na­țio­nale. Ar fi ne­dis­cri­mi­na­to­riu și apli­ca­bil tu­tu­ror sta­te­lor mem­bre în ace­lași mod. Cre­dem că, odată apli­cat, acest me­ca­nism va asi­gura su­por­tul pu­blic pen­tru vi­i­toare extinderi.

Având în ve­dere im­por­tanța fun­damen­tală a ches­tiu­nii, am dori să dis­cu­tăm acest as­pect în Con­si­liul de Afa­ceri Ge­ne­rale, pen­tru care tri­mi­tem o co­pie a aces­tei scri­sori pre­șe­din­te­lui Consiliului.

Dr. Gu­ido Wes­te­rwe­lle
Bu­n­des­mi­nis­ter des Auswärtigen

Frans Ti­m­mer­mans
Mi­nis­ter van Bu­i­ten­lan­dse Zaken

Vi­lly Søvn­dal
Uden­ri­gs­mi­nis­te­riet

Er­kki Tu­o­mi­oja
Ul­ko­mi­nis­teri


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.