Între pădure și lemn

În penul­ti­mul wee­kend din sep­tem­brie mă aflam în Bra­șov, unde urma să mă întâl­nesc cu foș­tii mei colegi de facul­tate pen­tru a două­zeci și cin­cea ani­ver­sare a absol­vi­rii pro­mo­ției noas­tre. M‐am bucu­rat să‐i revăd, dar aș fi fost și mai bucu­ros dacă ne‐am fi adu­nat toți – o bună parte din­tre colegi n‐au putut să ajungă. După fireș­tile strân­geri de mâini și îmbră­ți­șări a urmat obiș­nu­i­tul curs fes­tiv, unde am avut oca­zia să‐i reve­dem pe unii din­tre pro­fe­so­rii noș­tri. N‐ar fi fost poate nimic de poves­tit des­pre asta – sunt mai degrabă ima­gini cu valoare de sim­bol pen­tru mine și cole­gii mei – dacă la cur­sul fes­tiv n‐ar fi înce­put o dis­cu­ție inte­re­santă.

Unul din­tre pro­fe­sori ne‐a vor­bit des­pre un subiect serios, con­si­de­rând că impor­tanța aces­tuia merită să încalce regula nescrisă a depă­nă­rii unor amin­tiri haz­lii în ast­fel de oca­zii. Și ne‐a invi­tat pe toți – dar mai apă­sat pe cei care încă lucrează în sil­vi­cul­tură – să sus­ți­nem ideea vân­ză­rii masei lem­noase la mar­gi­nea dru­mu­lui, în locul vân­ză­rii pe picior1. În sală s‐a stâr­nit o oare­care rumoare, mai ales că unii din­tre colegi se ocupă de exploa­ta­rea masei lem­noase, iar o ast­fel de schim­bare i‐ar afecta serios2.

Mai târ­ziu am aflat că există o nouă vari­antă de Cod Sil­vic ela­bo­rată de minis­te­rul ape­lor și pădu­ri­lor, care pro­pune exact ace­lași lucru: vân­za­rea masei lem­noase la mar­gi­nea dru­mu­lui sau în rampe. Atunci am înțe­les că lucru­rile sunt mai seri­oase, nu e doar o opi­nie aca­de­mică, ci o ini­ția­tivă legi­sla­tivă care va schimba dra­ma­tic indus­tria lem­nu­lui din Româ­nia. Și m‐am între­bat: va fi măsura asta în favoa­rea pădu­rii?

Căt s-a exploatat legal Cum se împart pădurile
Câteva infor­ma­ții sta­tis­tice des­pre pădu­rea româ­nească

 

Teo­re­tic vor­bind, sil­vi­cul­tura a avut întot­dea­una nemul­țu­miri față de actul de exploa­tare. Ori­cât de atent s‐ar face dobo­rârea și colec­ta­rea lem­nu­lui din pădure, pagu­bele pro­duse pădu­rii și solu­lui sunt sem­ni­fi­ca­tive. Pen­tru a exploata lem­nul se fac dru­muri de trac­tor care bră­z­dează pan­tele. Arbo­rii prin­tre care se trag trun­chiu­rile exploa­tate rămân cu răni seri­oase prin care pot intra putre­ga­iul și alte boli ale lem­nu­lui. Puie­ții natu­rali din semințe sunt ade­sea dis­truși. Toate astea pen­tru că măsu­rile de pro­tec­ție pe care exploa­ta­to­rul ar tre­bui să le ia sunt cos­ti­si­toare, deci nepro­fi­ta­bile. E mai ieftin ade­sea să plă­tești o amendă pen­tru dis­tru­ge­rile făcute decât să chel­tu­iești pen­tru o exploa­tare pri­e­te­noasă cu mediul. Plus că, ade­sea, sil­vi­cul­to­rii care ar tre­bui să aplice amen­zile pot închide ochii dacă îi moti­vezi finan­ciar.

Ce ar schimba noul Cod Sil­vic? Foarte multe. Lici­ta­ția pen­tru exploa­tare și‐ar schimba logica: fir­mele de exploa­tare se vor pre­zenta să câștige un con­tract de pres­tare ser­vi­cii, nu unul de cum­pă­rare de lemn. Câști­gă­to­rul nu va mai fi cel care oferă cel mai mult, ci cel care se anga­jează să facă lucră­rile cel mai ieftin. Asta înseamnă că va fi direct inte­re­sat să pună în cos­tu­rile exploa­tă­rii toate chel­tu­ie­lile legate de pro­tec­ția mediu­lui. Cel care nu le pune riscă să plă­tească amenzi care îi vor dimi­nua pro­fi­tul. Care pro­fit va fi un pro­cent rela­tiv modest pus peste cos­tu­rile totale – poate 10–15%. În orice caz mult mai puțin decât cel rezul­tat din vân­za­rea de lemn. Mulți din­tre cei care acum au firme de exploa­tare vor fi poate ten­tați să spună: ok, exploa­tați voi lem­nul, noi vom veni să‐l cum­pă­răm de la mar­gi­nea dru­mu­lui.

Apoi se cre­ează o situ­a­ție ciu­dată: cos­tul de exploa­tare pe metrul cub al pro­du­se­lor secun­dare și de igienă ar putea fi mult mai mare decât pen­tru pro­du­sele prin­ci­pale și acci­den­tale3, deși valoa­rea eco­no­mică a pri­me­lor este mult mai mică decât a ulti­me­lor. Oco­lul sil­vic va tre­bui să accepte o anu­mită pier­dere pen­tru a putea efec­tua lucră­rile sil­vice nece­sare, pe care o va recu­pera – teo­re­tic – peste câteva zeci de ani când arbo­re­tul res­pec­tiv va ajunge la vâr­sta de exploa­tare. Vor exista cu sigu­ranță ocoale sil­vice unde pro­por­ția de pro­duse secun­dare e mai mare decât cea de prin­ci­pale, deci oco­lul sil­vic ar putea avea pro­bleme seri­oase de finan­țare. În pădu­rile de stat situ­a­ția se poate com­pensa prin redis­tri­bu­iri națio­nale, dar în ocoa­lele sil­vice pri­vate ce se va întâm­pla? Vor fi de acord pro­pri­e­ta­rii să finan­țeze din buzu­na­rul pro­priu o inves­ti­ție folo­si­toare abia pen­tru gene­ra­ția nepo­ți­lor lor?

Con­cu­rența la mar­gi­nea dru­mu­lui va crește. Până acum ca să devii pri­mul pro­pri­e­tar al lem­nu­lui tre­buia să ai com­pe­ten­țele și echi­pa­men­tele nece­sare pen­tru a‐l exploata, ceea ce nu e la îndemâna ori­cui. E nevoie de oameni cali­fi­cați, uti­laje între­ți­nute, com­bus­ti­bili. În noua situ­a­ție ori­cine poate veni să cum­pere lemn de la mar­gi­nea pădu­rii – tot ce are nevoie este un mij­loc de trans­port adec­vat, dar asta nu‐i o mare pro­blemă. Vor apă­rea deci sam­sa­rii de lemn, cei care inter­me­di­ază expor­tu­rile, achi­zi­to­rii fabri­ci­lor de che­res­tea și mobilă. Și – foarte impor­tant – vor putea să aleagă ce sor­ti­mente cum­pără. Ram­pele se vor goli mai întâi de lem­nul de lucru, din care se poate face che­res­tea, apoi de cele­lalte sor­ti­mente mai valo­roase – cine va dori însă cră­cile și trun­chiu­rile pline de noduri? Poate doar depo­zi­tele de lemn de foc din orașe, dar în multe locuri din țară gazele au înlo­cuit lem­nul ca metodă de încă­l­zire pe timp de iarnă, iar lem­nul care nu poate fi lucrat nu prea e la mare cău­tare.

Cu sigu­ranță se va pro­duce și o con­so­li­dare a indus­triei de pre­lu­crare pri­mară a lem­nu­lui4, ceea ce ar avea efecte des­tul de impor­tante în sec­to­rul fores­tier. Mulți din­tre cei care fac exploa­tare au inves­tit în mici făbri­cuțe cu insta­la­ții de debi­tare, dar mă îndo­iesc că vor face față con­cu­ren­ței mari­lor jucă­tori. Asta va duce la pier­de­rea unor locuri de muncă – nu‐mi dau seama câte, pen­tru ca n‐am infor­ma­ți­ile nece­sare. În mod clar "greii" indus­triei româ­nești de pre­lu­crare a lem­nu­lui – de pildă Schwei­gho­fer – ar fi avan­ta­jați de dis­pa­ri­ția inter­me­di­a­ru­lui din­tre el și pro­pri­e­ta­rul pădu­rii. A ana­li­zat cineva impac­tul social și eco­no­mic? Și dacă da, care sunt con­clu­zi­ile?

Fur­tul de lemn va deveni mai ușor de prac­ti­cat. Azi, dacă vrei să furi lemn fără să te înțe­legi cu pădu­ra­rul, îți tre­buie niște dotări și îndemâ­nări spe­ci­ale. Dacă nu vrei să te chi­nui cu topo­rul, ai nevoie de un fie­răs­trău meca­nic. Îți tre­buie un cal ca să tragi lem­nul mai gros la drum. Apoi îl încarci în căruță sau în remorca trac­to­ru­lui și pleci la vale cu el. Toate astea durează mult mai mult decât să te stre­cori noap­tea la rampa cu mate­rial lem­nos, să urci lem­nul în trac­tor și s‐o întinzi rapid. Cine va păzi ram­pele cu lemn? Desi­gur nu pădu­ra­rul, pen­tru că nu poate fi în ace­lași timp în trei‐patru locuri, în fie­care noapte.

În plus a exis­tat întot­dea­una o legi­timă obiec­ție față de ideea de a pune în ace­eași mână cio­ca­nul de mar­cat și topo­rul. Per­so­na­lul sil­vic s‐a dove­dit des­tul de slab de carac­ter atunci când i s‐a ofe­rit oca­zia de a jec­măni nițel pădu­rea în folos pro­priu. Fie că exploa­ta­rea o vor face pres­ta­tori de ser­vi­cii, fie că ocoa­lele sil­vice se vor dota cu echi­pa­men­tele nece­sare, ten­ta­ția de a face puțină avere pe seama pădu­rii va exista fără îndo­ială. Cum poate fi com­bă­tută efi­cient? Sala­rii mai mari? Mă îndo­iesc. Pedepse mai aspre? Poate, dar nu cred că ăsta e răs­pun­sul.

Una peste alta schim­ba­rea modu­lui de vân­zare a lem­nu­lui s‐ar putea să nu fie o idee proastă, dar imple­men­ta­rea ei nece­sită mult mai multă pre­gă­tire și aten­ție decât sim­pla schim­bare a unui text dintr‐o lege. Din păcate super­fi­ci­a­li­ta­tea și lipsa de pla­ni­fi­care tipic româ­nești vor face foarte pro­ba­bil ca lucru­rile să se întâm­ple hao­tic, cu con­se­cin­țele nega­tive de rigoare. Și asta nu face decât să‐mi întă­rească con­vin­ge­rea că între pădure și lemn stăm noi, româ­nii, cu toate păca­tele și slă­bi­ciu­nile noas­tre, veș­nic sfâși­ați între iubi­rea fră­țească față de codru și gân­dul mâr­șav de a‐l ucide pe Abel.

  1. Vân­za­rea pe picior înseamnă că arbo­rii sunt vân­duți fără să fie dobo­râți, pe baza unor măsu­ră­tori făcute în pădure, aproximându‐se volu­mul lor prin metode bio­me­trice cu o pre­ci­zie apro­xi­ma­tivă. De aici se naște teo­ria că esti­ma­rea volu­mu­lui unui arbore este mult mai pre­cisă după ce a fost dobo­rât, adus la mar­gi­nea unui drum fores­tier, faso­nat în sor­ti­mente și ulte­rior eva­luat ca volum. []
  2. În pre­zent ocoa­lele sil­vice scot peri­o­dic la lici­ta­ție masa lem­noasă, iar fir­mele care sunt auto­ri­zate să exe­cute lucrări de exploa­tare se pre­zintă pen­tru a licita. Obiec­tul lici­ta­ției este volu­mul de lemn, iar câști­gă­to­rul este cel care oferă cel mai mare preț. Prin­ci­piul este că cel care exploa­tează devine pro­pri­e­ta­rul lem­nu­lui și îl poate revinde la pre­țul pie­ței la export sau către indus­tria lem­nu­lui, obținând ast­fel pro­fit. []
  3. Pro­du­sele lem­noase se împart în prin­ci­pale (extra­ge­rea de arbori la vâr­sta exploa­ta­bi­li­tă­ții), secun­dare (rări­rea pădu­rii tinere pen­tru a favo­riza creș­te­rea masei lem­noase), acci­den­tale (dobo­râ­turi de vânt, ata­curi masive de insecte etc pe o arie com­pactă) și de igienă (arbori uscați, bol­navi etc răs­pân­diți pe o arie mare) []
  4. Trans­for­ma­rea lem­nu­lui rot­und în che­res­tea. []

Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu