Mi‑e greu să-mi închipui cum ar fi putut Laszlo Tokes să dea cu mucii în fasole mai rău decât a făcut‑o, comparând situația secuilor din România cu a tătarilor din Crimeea. Și mai ales unde: în fața Parlamentului European, adică unul dintre locurile unde îngrijorarea față de criza ucraineană și efectele ei asupra Europei este maximă. Domnul Tokes suferă uneori de un soi de incontinență la nivel mental, cuvintele țâșnesc din el precum rahatul din fundul raței și nu‑i prima oară când se umple de penibil în public. Mă gândesc că s‑or fi uitat la el parlamentarii europeni și și-or fi zis că exact asta le mai lipsește acum, un smintit care inventează o nouă Crimeea.
În plus face și un mare deserviciu UDMR-ului. Vă dați seama cum ar arăta acum dacă guvernul din care fac parte și maghiarii ar organiza regiunile în așa fel încât să se reconstituie Regiunea Autonomă Maghiară? Toată opoziția va marca puncte electorale semnificative denunțând PSD-ul care face jocul lui Tokes, împotriva intereselor României. Cred că ar ieși lumea în stradă. Așa ceva ar duce la pierderea alegerilor de către PSD, fie cele prezidențiale, fie cele parlamentare, în funcție de momentul împărțirii administrative pe regiuni. După astfel de declarații PSD-ul e aproape forțat să refuze constituirea regiunilor pe criterii etnice. Ori, ăsta e marele catch pentru care UDMR s‑a băgat în guvernul Ponta, să fie clar.
Offtopic: Vă mai aduceți aminte când domnul Hunor zicea că Voiculescu este cancerul politicii românești? (Băgați un Google Translate pe articol, că devine inteligibil.) Ei bine, uite că nu mai e. Dragul de Kelemen pare să se simtă foarte bine în același guvern cu el și se pare că se potrivesc împreună ca tusea cu junghiul.
Nu‑i iubesc românii pe maghiari, e drept. Nici maghiarii pe români. E o discordie istorică și ea n‑o să dispară prea curând, dacă va dispare vreodată. Din cauza acestor tensiuni s‑ar putea să nu reușim niciodată să readucem Basarabia în România, pentru că rușii și rusofonii de dincolo de Prut se uită la cum ne înțelegem cu ungurii și trag concluzii despre cum ar fi priviți ei ca minoritate. Nu e tocmai un motiv de a încuraja unionismul. Dar dincolo de aceste antipatii reciproce, care se manifestă mai degrabă emoțional decât instituțional, România nu discriminează minoritatea maghiară. Ba dimpotrivă, aș spune. Așa că astfel de afirmații precum cea a lui Tokes, care inventează o Crimeea ungurească în inima României, nu pot să servească nimănui, niciodată.
Lasă un comentariu