Când spi­ri­tele sunt în­cinse, când ner­vii sunt ten­sio­nați, ni­mic nu e de mai mare fo­los ca un pic de exer­ci­țiu fi­zic care să obo­sească mu­ș­chii și să mute gân­du­rile de la sursa con­flic­tu­lui. Nu e o me­todă nouă, de‑a lun­gul is­to­riei mulți con­du­că­tori și-au pus po­poa­rele la treabă ca să nu le stea min­tea la alte lu­cruri. Seara, oa­me­nii obo­siți de truda unei zile lungi, cad iute cu ca­pul pe pernă și nu mai au pu­te­rea să se gân­dească la di­a­vo­lul din ei și din ceilalți.

Nu spun că e în­tot­dea­una rău să uiți de pro­bleme prin su­doare. Sunt spe­ranțe de ne­îm­pli­nit pe care mai bine le aban­do­nezi, sunt în­chi­pu­iri de ne­în­tru­pat pe care mai bine le uiți. Când te cu­funzi în efort, când îți obo­sești tru­pul până la epu­i­zare, spi­ri­tul se în­moaie și-și ca­ută scă­pa­rea în ui­tare. Gân­dul e schim­bat, gri­jile sunt amâ­nate, du­re­rea e mai im­por­tantă. Ră­nile mun­cii au ne­voie de oblo­ji­rea min­ții și ast­fel ră­nile su­fle­tu­lui au timp să se zvinte, să se în­chidă și apoi să se vin­dece. Ră­nile mun­cii pun o pâine pe masă.

Egip­tul va con­strui un nou ca­nal Suez. După cât sânge a curs în­tre mu­sul­mani și creș­tini, e vre­mea ca truda și pâi­nea să‑i re­u­nească într-un pro­iect care să facă ui­tate di­scor­di­ile. Vor re­uși oare?


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.