Refugiați sau imigranți?

În prin­ci­piu nu mă îngri­jo­rează ideea unor refu­gi­ați care să fie adă­pos­tiți în Româ­nia. Cred că din soli­da­ri­tate umană tre­buie să facem ast­fel de ges­turi. Însă insist pe ter­me­nul corect: refu­gi­ați. Cineva care se refu­gi­ază are un drum al său pe care îl urmează, are o țintă către care se îndreaptă și – prins de niște urgii nepre­vă­zute – are tem­po­rar nevoie de un adă­post, până când vre­mea rea a tre­cut și el poate merge mai departe pe dru­mul său.

Nu prea am sen­ti­men­tul că des­pre refu­gi­ați vor­bim însă în cazul popu­la­ției arabe care inva­dează Europa în ultima vreme. Poate ter­me­nul inva­zie e exa­ge­rat, câteva sute de mii de oameni nu pot invada un con­ti­nent cu câteva sute de mili­oane de etnici. Totuși îngri­jo­ra­rea mea per­sistă, pen­tru că am sen­ti­men­tul că e vorba de imi­gra­ție, nici­de­cum de refu­gi­ere. Europa, impli­cit și Româ­nia, nu e halta, ci des­ti­na­ția finală. Europa nu e adă­pos­tul, ci noua casă.

Dacă ar emi­gra în Româ­nia orice popu­la­ție euro­peană, n-aș fi câtuși de puțin îngri­jo­rat (până la un anu­mit număr de oameni, după care ar deveni inva­zie, nu imi­gra­ție). Sun­tem foarte com­pa­ti­bili social, avem în prin­ci­piu ace­lași mod de viață, cul­tu­rile noas­tre sunt extrem de simi­lare. Am avea de învă­țat unii de la alții, iar rezul­ta­tul ar fi cu sigu­ranță bene­fic pen­tru ambele părți. Exem­plele isto­riei demon­strează acest lucru: sașii și maghia­rii din Româ­nia au con­tri­buit – din­colo de aspec­tele poli­tice și domi­na­ți­ile teri­to­ri­ale – cu o cul­tură care a îmbogățit-o pe a noas­tră și cu sigu­ranță că și ei au pre­luat câte ceva de la noi.

Nu ace­lași lucru îl cred și când vine vorba des­pre oameni a căror cul­tură e com­plet dife­rită. Țiga­nii sunt un exem­plu viu, pe care îl vedem cu ochii pro­prii: de sute de ani inte­gra­rea lor a eșuat și ei con­ti­nuă să tră­i­ască după pro­pri­ile lor reguli, chiar dacă asta intră în con­flict cu legile și regu­lile soci­e­tă­ții majo­ri­tare. Nu pot fi inte­grați pen­tru că nu vor să fie inte­grați. Doar nazis­mul și comu­nis­mul prin meto­dele lor vio­lente au putut schimba oare­cum situ­a­ția, dar n-a fost nici com­plet și nici defi­ni­tiv. Comu­ni­ta­tea țigă­nească a reve­nit la obi­ce­iu­rile sale ime­diat ce pre­siu­nea a fost înde­păr­tată, pre­cum un arc care a fost ținut ten­sio­nat.

Mi se pare că ace­eași situ­a­ție e și cu ara­bii care imi­grează. Imaginați-vă o tabără de refu­gi­ați: niște cor­turi sau con­tai­nere în care tră­iesc claie peste gră­madă fami­lii întregi. Ce fac toată ziua? Cu ce se ocupă? Cine îi hră­nește? De la ce punct înce­pem să le spu­nem să se hră­nească prin munca pro­prie? Și ce să facă? Unde să se anga­jeze? Ce cali­fi­cări au? Ce liber­tăți vor avea? Pot să plece ori­unde vor? Vor avea acte româ­nești? Cât timp o să-i ținem? Un milion de între­bări, prea puține răs­pun­suri.

Deși răs­pun­su­rile s-ar putea să fie mai sim­ple decât ne ima­gi­năm. Căci, ase­meni țiga­ni­lor veniți pare-se din India, ara­bii au o foarte puter­nică cul­tură pro­prie, pe care o vor păs­tra cu îndâr­jire. Este o cul­tură net dife­rită de a noas­tră și care impune niște ame­na­jări soci­ale pe care nu știu dacă sun­tem foarte feri­ciți să le con­frun­tăm. Amintiți-vă de unde vin: țări mai degrabă sărace, unde petro­lul este pro­pri­e­ta­tea unor fami­lii bogate, unde natura este des­tul de zgâr­cită în daruri, iar agri­cul­tura și creș­te­rea ani­ma­le­lor sunt posi­bile doar în anu­mite zone dar și acolo în con­di­ții des­tul de ane­vo­ioase. Sunt obiș­nu­iți să tră­i­ască cu puține resurse, dar cu foarte mult timp la dis­po­zi­ție. Când nu ai de dat cu sapa și de îngri­jit ani­male, când nu ai un ser­vi­ciu con­stant, tim­pul e tot al tău și tre­buie să-l umpli cu ceva.

Nu vă duceți cu gân­dul la țări pre­cum Ara­bia Sau­dită, Qatar, Bahrein sau Emi­ra­tele Arabe, alea nici nu-s țări, sunt feu­dele unor fami­lii prin­ci­are care – pen­tru a avea liniște – împart cu gene­ro­zi­tate bani nati­vi­lor ca să ducă o viață decentă fără să mun­cească. Toc­mai de aia nici nu pri­mesc refu­gi­ați, ar tre­bui să dea din buzu­na­rul lor. Dar în țările mai sărace, unde nu prea se împarte nimic din mult mai puțina bogă­ție al sub­so­lu­lui, oame­nii au tot tim­pul din lume la dis­po­zi­ție ca să-și con­tem­ple nea­jun­su­rile. Când n-ai nici o treabă și o sută de neca­zuri, îți găsești ceva de făcut: negoț, cafea, nar­ghi­lea, Coran, puz­de­rie de copii. Sau te bați cu veci­nii ori cu duș­ma­nii pe care ți-i inven­tezi sin­gur: șiiți-suniți, creștini-musulmani, evrei-arabi, șamd. Cu tim­pul toate astea devine tra­di­ție, cul­tură a popo­ru­lui. Așa e bine, așa tre­buie să pro­ce­dezi, așa îți educi copiii. Când ajungi în Europa, e cât se poate de firesc pen­tru tine să-ți dorești să tră­iești la fel.

Pri­viți ima­gi­nile de mai jos – se întâm­plă în Croa­ția – și spuneți-mi cu mâna pe inimă că nu sea­mănă deloc cu bătă­ile din car­ti­e­rele țigă­nești și că, pre­su­pu­nând că Ger­ma­nia sau Franța sau Olanda s-ar afla în difi­cul­tate iar noi am primi refu­gi­a­ții lor, și euro­pe­nii s-ar com­porta la fel…

Nu cred că vom fi covâr­șiți de arabi din cauza aces­tor așa-ziși refu­gi­ați. Dar cred că mai adă­u­găm încă o pro­blemă cul­tu­rală insol­va­bilă la cele pe care deja le avem.


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Dacă ai ceva de spus...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Gál Jáger Ernő
    Gál Jáger Ernő

    Astia daca vor sa se lupte ,de ce nu raman in tara lor de bas­tina ,macar acolo au cu cine.

  2. Dumitru Tican
    Dumitru Tican

    astia sint diri­jati si ne vor face pro­bleme ire­zol­va­bile

  3. Rody Rodica
    Rody Rodica

    vom ajunge sa jucam cum vor canta ei,doamne fereste,ne asteapta vre­muri grele,ce scrie in biblie se impli­ne­ste si totul se des­fa­soara cu o rapi­di­tate de nedes­cris

  4. Szasz Ferencz
    Szasz Ferencz

    Cotro­pi­tori mai exact, iar noi sun­tem niste lasi care nu sun­tem in stare sa apa­ram gra­ni­tele tarii. RUSINE !!!!

  5. Adrian Bau
    Adrian Bau

    Tara le e dis­trusa , inte­le­geti asta ca nu poti supra­vi­e­tuii , dis­trus com­plet ( ce ati face??,)

    • Titu Zanfirescu-Cianciulli
      Titu Zanfirescu-Cianciulli

      : Cati din­tre ei sunt refu­gi­ati din zona de raz­boi? Si apoi de ce musai in Europa,un con­ti­nent cu reli­gii si obi­ce­iuri dife­rite de ale lor ?

    • Adrian Bau
      Adrian Bau

      Fami­li­ile si pri­e­te­nii lor sunt deja de multi ani in europa , si daca ai un sim­plu ser­vici poti trai decent

  6. Radu Beni
    Radu Beni

    ce intre­bari tam­pite

  7. Cristian Bucur
    Cristian Bucur

    Nu avem noi des­tule pro­bleme…

  8. Főcze János
    Főcze János

    Bata­usi!

  9. Cristian Popovici
    Cristian Popovici

    Aces­tia in marea lor majo­ri­tate nu sunt refu­gi­ati ci imi­granti diri­jati anume spre Europa cu un scop bine determinat.Sunt curios cum vor ges­tiona ofi­ci­a­lii nos­tri situ­a­tia cand vor incepe pre­ten­ti­ile lor,deoarece in 25 de ani nu au reu­sit sa impuna legile tarii noas­tre in 2 judete cu pre­ten­tii de auto­no­mie teri­to­ri­ala si ling­vis­tica .Vom ajunge sa mer­gem pe burta sa nu deran­jam ca sun­tem romani

    • Elekes OszkÁr

      E prea trist ca cineva inca nu stie, ca cele 2 judete cu pre­ten­tii de auto­no­mie teri­to­ri­ala si ling­vis­tica au exis­tat ina­inte de schim­bari ale fron­ti­e­re­lor actu­ale. Noi am fost aici, dar au venit noi sta­pini, care se simt bine numai impu­nind legile lor asu­pra mino­ri­ta­tii, care se afla aici. Cum v-ati simti, daca copi­lul d.voastra ar tra­bui sa invete o limba straina(indiferent daca asta e limba ofi­ci­ala, pen­tru un copil tot o limba straina este)la nivel de limba materna(dar nu e limba lui materna, si nici nu o sa fie, indi­fe­rent de natiune)si di cauza asta sa aiba pro­bleme in con­ti­nuu? Noi nu vrem nimic de la majoritari(limba, cultura,istoria, obi­ce­iui, ca noi avem de toate). Dar fie­care cu nive­lul sau de cul­tura. Ca nu ne lasa in pace-arata ceva. Dar cand vor sosi arabi, atunci o sa dati seama, ca fata de ei, pro­blema pe care ara­tam noi, este un nimic- numai ca o sa fie tar­ziu. Atunci s-o spu­neti lor, ca n-au drep­tul la dra­pe­lul lor, la limba lor, la obi­ce­iulire lor, la reli­gia lor…dar va fi prea, prea tarziu.N-o sa va raspaunda-o sa va arunce in aer-pur si sim­plu. Daca nu e de inte­les ce am scris, atunci scuze-nu este limba mea materna(vorbiti o limba straina la acest nivel?)-dar mai degraba dau mana cu dum­ne­a­voas­tra, decat cu un emi­grant venit de nu se stie unde, comportandu-se asa cum fac ei, punand in peri­col tot ce este aici.

  10. Lakatos Maria
    Lakatos Maria

    DERBEDEI

  11. Laura Muresanu
    Laura Muresanu

    Toc­mai pt că extrem de mulți sunt imi­granți aven șansa să nu-i vedem prea mult pe aici – ăștia nu caută refu­giu ci doar un trai mai bun.

  12. Ludwig Lloyd Gergely
    Ludwig Lloyd Gergely

    Astia nu-s refu­gi­ati… majo­ri­ta­tea din­tre ei sunt, doar niste mize­ra­bile si vio­lente ani­male umane sca­pate de sub con­trol. Ase­me­nea cre­a­turi nu merita aju­tate, mai ales, cind refuza pur si sim­plu orice gest de aju­tor, chiar si sti­cla de apa.…


Meniu