Acum mai bine de doi ani scriam într-un ar­ti­col pe blog des­pre mo­ti­vele pen­tru care se ra­di­ca­li­zează o parte a mu­sul­ma­ni­lor. Con­sta­ta­rea mea — ba­zată pe te­mele prin­ci­pale ale dis­cur­su­lui pu­blic al ex­tre­miș­ti­lor — era că nu în­doc­tri­na­rea stu­pidă stă la baza ale­ge­rii ex­tre­mis­mu­lui isla­mic, ci ne­voia de o struc­tură so­ci­ală și po­li­tică ale că­rei fun­damente mo­rale să în­lă­ture evi­den­tele de­fecte ale ca­pi­ta­lis­mu­lui con­su­me­rist. Dis­cur­sul an­ti­oc­ci­den­tal nu se axează ne­a­pă­rat pe com­ba­te­rea creș­ti­nis­mu­lui, nici a de­mo­cra­ției. Ex­tre­miș­tii re­clamă fer­vent de­ca­dența mo­rală a lu­mii oc­ci­den­tale ex­pri­mată în pri­mul rând prin ob­se­sia pen­tru câști­gul ra­pid și prin lă­co­mia de a acu­mula bo­gă­ți­ile în fa­voa­rea anu­mi­tor state și anu­mi­tor gru­puri de oa­meni, pe lipsa aproape cro­nică de struc­tură a so­ci­e­tă­ții ca­pi­ta­liste, unde to­tul e per­mis atâta timp cât pro­duce pro­fit. Nu e vorba de eterna dis­pută a ide­o­lo­gi­i­lor de stânga și de dreapta, ci de aban­do­na­rea aproape com­pletă a ori­că­rei mo­ra­li­tăți economice.

Spu­neam atunci:

Isla­mul pro­pune nu doar un cod mo­ral, ci și un cod eco­no­mic și so­cial, un fel de a trăi în co­mu­ni­tate după per­cepte bine sta­bi­lite și re­guli clare. Isla­mul este o re­li­gie care pro­pune un mo­del de stat. Nu e un stat de­mo­cra­tic, pu­te­rea nu e egal dis­tri­bu­ită, re­gu­lile nu ur­mă­resc nici un fel de echi­tate. Este însă un mo­del de co­mu­ni­tate func­țio­nală, care este apa­rent mult mai dezi­ra­bilă acolo de­cât mo­de­lele de sor­ginte european-americană.

Islam con­tra capitalism

Iată că acum cir­culă pe in­ter­net un scurt dis­curs al pro­fe­so­ru­lui Ha­roon Ul­lah, con­sul­tant al De­par­ta­men­tu­lui de Stat al SUA și pro­fe­sor de po­li­tică ex­ternă la uni­ver­si­ta­tea Ge­or­ge­town. În esență, di­a­gnos­ti­cul său co­in­cide cu ceea ce cre­deam atunci (și încă cred). Nu doar că ex­tre­mis­mul nu se ba­zează pe să­ră­cie și ig­no­ranță, ci, dim­po­trivă, ca să pri­cepi me­sa­jul său e ne­voie să ai un anu­mit nivel de cul­tură, care nu poate fi do­bân­dit dacă ești ex­trem de sărac.

Ba mai mult, în fe­lul ăsta gă­sim și o ex­pli­ca­ție mult mai ra­țio­nală a dis­po­ni­bi­li­tă­ții pen­tru ex­tre­mism ma­ni­fes­tată de ti­neri mu­sul­mani năs­cuți și edu­cați în Eu­ropa — vezi aten­ta­tele din Pa­ris co­mise de mu­sul­mani de na­țio­na­li­tate fran­ceză. Acești ti­neri au pri­mit o edu­ca­ție so­lidă (cul­mea, chiar de la sta­tul pe care acum îl atacă), tră­iesc în mij­lo­cul ca­pi­ta­lis­mu­lui și asistă la toate ne­fe­ri­ci­tele sale de­ra­paje, deci în­de­pli­nesc cum nu se poate mai bine con­di­ți­ile pen­tru a se ra­di­ca­liza. Pă­rin­ții lor au spă­lat toa­le­tele și au trăit mai mult de­cât mo­dest, dar au pu­tut să be­ne­fi­cieze de sis­te­mele de să­nă­tate și edu­ca­ție per­for­mante ca să facă co­pii și să‑i educe. Acum, a doua și a treia ge­ne­ra­ție, nu-și gă­sesc lo­cul în so­ci­e­tate, sunt ma­jo­ri­tar șo­meri și nu au nici o do­rință te­ri­bilă de a face mun­cile de jos. Ne­mul­țu­mi­rile cresc și se acumulează.

Pri­vind din această per­spec­tivă ape­tența pen­tru re­fu­gi­ați arabi a unor state eu­ro­pene, e lesne de pri­ce­put că ne pre­gă­tim să re­pe­tăm sce­na­riul mi­gra­ției ma­grebiene în Franța, fără să fi în­vă­țat ni­mic din ex­pe­rien­țele an­te­ri­oare. Unde vor munci acești re­fu­gi­ați din Orien­tul Mij­lo­ciu, ma­jo­ri­ta­tea com­plet ne­pre­gă­tiți cul­tu­ral și edu­ca­țio­nal pen­tru o Eu­ropă care și‑a ex­ter­na­li­zat mun­cile fi­zice și nu poate le oferi de­cât mă­tu­ra­tul stră­zi­lor și că­ra­tul gu­noa­ie­lor? Poate că prima ge­ne­ra­ție de re­fu­gi­ați vor ac­cepta acest sta­tut pen­tru că nu au de ales. Dar ur­mă­toa­rele ge­ne­ra­ții cum se vor ra­porta la Eu­ropa și cul­tura ei? Nu cumva la fel ca fran­ce­zii de ori­gine magrebiană?

Fără să vrea și deo­cam­dată fără să con­ști­en­ti­zeze, Eu­ropa este o fa­brică de te­ro­riști mai efi­cientă de­cât orice stat ma­jo­ri­tar musulman.

Why Do Pe­o­ple Be­come Isla­mic Ex­tre­mists?What ma­kes so­me­one be­come an Isla­mic ex­tre­mist? Is it po­verty? Lack of edu­ca­tion? A search for mea­ning? Ha­roon Ul­lah, a se­nior State De­part­ment ad­vi­sor and a fo­reign po­licy pro­fes­sor at Ge­or­ge­town Uni­ver­sity, sha­res what he di­sco­ve­red while li­ving in Pakistan.

Pos­ted by Pra­gerU on Wed­ne­sday, June 17, 2015

Lo­cul unde mă des­part de pro­fe­so­rul ame­ri­can este so­lu­ția pro­pusă. El su­ge­rează că ar tre­bui să fa­cem mai multă pro­pa­gandă pen­tru to­le­ranță și di­ver­si­tate. Eu spun că nu asta e pro­blema prin­ci­pală, ci as­pec­tele de in­jus­ti­ție so­ci­ală ale ca­pi­ta­lis­mu­lui. Mi se pare că pro­pu­ne­rea lui sea­mănă cu a trata tu­sea cu frec­ții la pi­cior. Până când nu vom ac­cepta că miza este rea­du­ce­rea mo­ra­lei în so­ci­e­tate — sub as­pect eco­no­mic, so­cial și po­li­tic — vom con­ti­nua să avem ace­eași pro­blemă a ra­di­ca­li­ză­rii re­li­gi­oase sau de altă natură.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Anonymous

    Spre fi­na­lul ar­ti­co­lu­lui faci ur­ma­toa­rea afir­ma­tie: „Eu spun că nu asta e pro­blema prin­ci­pală, ci as­pec­tele de in­jus­ti­ție so­ci­ală ale ca­pi­ta­lis­mu­lui”. Foarte co­rect dar, e va­la­bil pen­tru toata lu­mea care tra­ieste in ca­pi­ta­lism. Asta nu in­seamna ca toti ne­drep­ta­ti­ti­tii tre­buie sa de­vina te­ro­risti si, din fe­ri­cire, nici nu se in­tam­pla asa. Pro­blema te­ro­ris­mu­lui isla­mic e mai pro­funda. Mult mai pro­funda. Are ca­uze ce tin de po­li­tici eco­no­mice si ge­os­tra­te­gice ale ma­ri­lor pu­teri in zone cu tari isla­mice si, abia pe urma, fon­dul re­li­gios dis­to­r­sio­nat al unor fa­na­tici, ne­buni si cri­mi­nali ce slu­jesc in ul­tima in­stanta tot in­te­rese po­li­tice. Pa­re­rea mea. Si­gur, pro­fe­so­rii au pa­re­rile lor.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.