Împarte cu prietenii










Submit

Cum să salvezi pădurile

Asist de o vreme încoace la un ade­vă­rat asalt al eco­lo­giș­ti­lor asu­pra sil­vi­cul­tu­rii, care se des­fă­șoară după toate regu­lile unui răz­boi medi­a­tic bine pre­gă­tit: date scoase din con­text sau inter­pre­tate ten­den­țios pen­tru a valida fal­suri sau ade­vă­ruri par­ți­ale, cuvinte alese iscu­sit pen­tru a deter­mina reac­ții emo­țio­nale ale publi­cu­lui, ima­gini cu dez­as­tre fores­ti­ere așe­zate ală­turi de texte pline de exa­ge­rări sau chiar min­ciuni, epi­tete arun­cate fără nici o reți­nere la adresa unor oameni care au doar vina de a apar­ține unui corp pro­fe­sio­nal. Și nu mă pot să nu mă întreb care e moti­va­ția din spa­tele aces­tei cru­ci­ade. Nu-i vorbă, nici sil­vi­cul­to­rii n-au făcut nimic ca să își curețe ograda de cozi de topor, pen­tru că au și din astea prin­tre ei. Dar insis­tența cu care sunt puși toți la gră­madă și ară­tați cu dege­tul e com­plet necon­struc­tivă. În fond ce se dorește, dis­pa­ri­ția sil­vi­cul­to­ri­lor? Și înlo­cu­i­rea lor cu ce?

Să vă dau un exem­plu. De curând s-a stâr­nit în presă un scan­dal apropo de Par­cul Națio­nal Che­ile Nerei-Beușnița. Un domn zia­rist s-a apu­cat să poves­tească tutu­ror că Rom­silva a mic­șo­rat supra­fața par­cu­lui de la 70% la 55% și există peri­co­lul s-o reducă la 40%. Cum era de aștep­tat, au curs apoi o mul­țime de comen­ta­rii nega­tive la adresa Rom­silva. Întâm­pla­rea face că am acces direct la infor­ma­ții des­pre aceste subiecte și am aflat care sunt fap­tele con­crete: par­cul are o supra­față totală de aproape 37.000 ha și nu s-a schim­bat abso­lut deloc, iar supra­fața aflată în pro­tec­ție inte­grală (unde sunt inter­zise orice fel de exploa­tări fores­ti­ere sau acti­vi­tăți eco­no­mice) este de vreo 7.500 ha. Sur­priză, nici această supra­față nu s-a mic­șo­rat, ba chiar e pe cale să cre­ască. De unde atunci scan­da­lul?

Păi o uni­ver­si­tate din Timi­șoara a pri­mit niște fon­duri euro­pene (aud că ar fi vorba de vreo 700.000€) pen­tru a face un plan de mana­ge­ment al aces­tui parc. În buna tra­di­ție româ­nească, ei nu au inclus în echipă nici un sil­vi­cul­tor, deci nici un spe­cia­list, doar niște bio­logi teo­re­ti­cieni care habar n-au des­pre ges­tiu­nea prac­tică a pădu­ri­lor. Ideea lor e să extindă zona de pro­tec­ție inte­grală la aproape 20.000 ha, dar nu prea sunt capa­bili să explice con­cret (con­form regu­li­lor euro­pene) ce vro­iau să pro­te­jeze în acea supra­față. Pen­tru că, în afară de cele 7.500 ha deja pro­te­jate, nu par să existe niște motive teme­i­nice ca să insti­tui o pro­tec­ție așa de strictă, care — aten­ție! — exclude inclu­siv ame­na­jări turis­tice, deci orice fel de dezvol­tare eco­no­mică sau soci­ală. Rom­silva, care admi­nis­trează par­cul și plă­tește pen­tru tot per­so­na­lul și toate acti­vi­tă­țile de acolo, n-a fost de acord cu această extin­dere nemo­ti­vată și a obiec­tat împo­triva pla­nu­lui de mana­ge­ment, ară­tând că tre­buia măcar să fie con­sul­tați, de vreme ce totul se face pe banii lor. După mai multe dis­cu­ții, s-a ajuns la un com­pro­mis: 12.000 ha în zona de pro­tec­ție inte­grală, dar nu pe pla­nul de mana­ge­ment al uni­ver­si­tă­ții, ci pe unul făcut de alți spe­cia­liști.

Și-acuma să vedeți cum se mani­pu­lează infor­ma­ți­ile. În rea­li­tate supra­fața de pro­tec­ție inte­grală este pe cale să cre­ască de la 7.500 ha la 12.000 ha. În arti­co­lul de presă, dom­nul zia­rist a apli­cat urmă­toa­rea logică: bio-ecologiștii de la uni­ver­si­tate vro­iau pro­tec­ție inte­grală pe 20.000 ha, dar Rom­silva nu acceptă decât o creș­tere până la 12.000 ha și există șanse ca nici asta să nu poată fi sus­ți­nută și să se rămână la 7.500 ha. Cum să pre­zinte ches­tia asta? Sim­plu: omite cifrele exacte și aruncă niște pro­cente alar­mante care arată că Rom­silva reduce supra­fața par­cu­lui de la 70% la 55% și chiar la 40%. Și ca să fie cât mai con­ving­ă­tor, pune și un titlu bom­bas­tic: alertă, astăzi se votează masa­crul pădu­ri­lor din Che­ile Nerei! Care masa­cru, moncher? Când citești asta, ți se cre­ează impre­sia că unii cu dru­j­bele por­nite stau la mar­gi­nea pădu­rii și așteaptă sem­na­lul să se apuce de tăiat. Nici vorbă de așa ceva.

O să mă între­bați care era solu­ția corectă. Păi după min­tea mea bio-ecologiștii ăștia minu­nați puteau să ia în echipă niște sil­vici, nu nea­pă­rat de la Rom­silva, și să facă un plan rea­list. Apoi să meargă la Rom­silva și să le zică: hai să vedem împre­ună dacă ide­ile astea ale noas­tre sunt feza­bile, câți bani costă și dacă vă per­mi­teți să le sus­ți­neți finan­ciar, pen­tru că voi o să le plătiți. Din ce cre­deți că finan­țează Rom­silva par­cu­rile pe care le are în admi­nis­trare? Dau bio­lo­gii bani? Sau eco­lo­giș­tii? Sau popu­la­ția? Nu. Se finan­țează din lem­nul tăiat legal în fie­care an. Ca să avem păduri pro­te­jate, tre­buie să le exploa­tăm rațio­nal pe altele. Dacă ajun­gem să avem mai multe păduri pro­te­jate decât cele în exploa­tare, n-o să ne mai ajungă banii pen­tru eco­lo­gis­mul nos­tru de ope­retă.

Care e miza dez­in­for­mă­rii? A, e sim­plă: dacă pla­nul de mana­ge­ment al uni­ver­si­tă­ții nu se aprobă (și se pare că asta se va întâm­pla), uni­ver­si­ta­tea va tre­bui să retur­neze cei 700.000 €. E un motiv de ner­vo­zi­tate, nu? Așa că hai să dea cu niște pie­tre în Rom­silva, că poate se inti­mi­dează și aprobă pla­nul lor de mana­ge­ment, ca ei să înca­seze fon­du­rile euro­pene. După aia eco­lo­giș­tii se duc acasă, își admiră con­tu­rile per­so­nale rot­u­n­jite cu niște sume fru­moase și poves­tesc tutu­ror cum au sal­vat ei pădu­rile Româ­niei. Like și share.

La final am să vă mai dau o temă de gân­dire: 60% din pădu­rile Româ­niei au vâr­ste mai mici de 60 de ani. Ceea ce înseamnă că au fost rege­ne­rate, împă­du­rite și îngri­jite în anii de după răz­boi. Toți vă bucu­rați că le avem și că în ele e diver­si­tate de spe­cii, că mai avem faună săl­ba­tică și o floră bogată. Că mai putem res­pira aer curat. Vă invit să vă răs­pun­deți sin­guri la o între­bare: cine cre­deți că a avut grijă în toți acești 60 de ani ca aceste păduri să existe: bio­lo­gii, eco­lo­giș­tii sau sil­vi­cul­to­rii?


Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant


Share on Pinterest
There are no images.
Împarte cu prietenii










Submit

Comentarii:


  1. vasile burdea

    Feli­ci­tari Sorin. Ai publi­cat un arti­col bine argu­men­tat care trage un sem­nal de alarma asu­pra exa­ge­ra­ri­lor "eco­lo­giste". La fel ca si tine stiu ca sil­vi­cul­to­rii erau pe vre­muri o clasa pro­fe­sio­nala cu pres­ti­giu. Pacat ca din diverse motive stau acum pe mar­gine, pri­vesc cu ama­ra­ciune la ceea ce se intam­pla cu mese­ria lor si nu se implica in apa­ra­rea onoa­rei lor pro­fe­sio­nale. Este par­tial si vina sis­te­mu­lui semi-militar din Rom­silva…

    5
    0
  2. Matei Ionut

    Rom­silva este una din cele mai corupte struc­turi ale sta­tu­lui care func­tio­neaza dupa reguli mafi­ote. O sim­pla cau­tare pe Wiki­pe­dia ne arata cateva exem­ple https://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C8%9Bie:Romsilva
    Acest jaf gene­ra­li­zat nu va fi oprit decat atunci cand se va face o reor­ga­ni­zare totala a sis­te­mu­lui de ges­tio­nare a padu­ri­lor. In prin­ci­pal este nece­sar sa se inla­ture tot per­so­na­lul corupt si incom­pe­tent si trans­for­ma­rea Rom­silva intr-o orga­ni­za­tie buge­tara care sa se ocupe strict de admi­nis­tra­rea si paza padu­ri­lor fara atri­bu­tii de comert

    9
    2
    • Dan Danel

      Si comer­tul cu lemn cine sa-l faca? Aus­trie­cii ?

      1
      2
    • Rafael

      Da Da ai drep­tate! Si de comert sa se ocupe Par­la­men­tul !!!

      1
      0
  3. daniel

    Eu nu pot spune decat ca per­spec­tiva din inte­rior este dife­rita de cea din exte­rior. Si, vorba unui minu­nat asis­tent de-al nos­tru, Dom­nul Dan­ciu, de la Facul­ta­tea de Sil­vi­cul­tura din Brasov:"…draga Daniel, nu te enerva atat de tare, ade­va­rul este intot­dea­una undeva la mij­loc".

    3
    0
    • Sorin Sfirlogea

      E un sfat bun. Urmează-l. 🙂

      1
      0
      • daniel

        Eu incer­cam doar sa dau o suges­tie tutu­ror celor care comen­teaza, fie din inte­rior, fie din exte­rior. N-am incer­cat sa ma bag in seama. Daca s-a inte­les alt­ceva…

        0
        1
        • Sorin Sfirlogea

          Sfa­tul cel bun pe care e bine să-l urmezi este să nu te ener­vezi, ade­vă­rul e undeva la mij­loc. 🙂

          1
          0
  4. Matei Ionut

    Ade­va­rul este ca avem o supra­fata impa­du­rita la nivel natio­nal, rapor­tata sta­tis­tic de 29 %. Acest pro­cent este in rea­li­tate de 27 %, iar daca sca­dem arbo­re­tele bra­cu­ite sau degra­date nefunc­tio­nale sub raport eco­lo­gic ajun­gem la o valoare de 22 % aproape juma­tate din media euro­peana.
    Bine­in­te­les, in buna tra­di­tie autoh­tona intot­dea­una altii sunt de vina. Sil­vi­cul­to­rii sunt niste eroi care au lup­tat sa apere padu­rea, nu prea le-a reu­sit asa ca s-au con­cen­trat pe fau­ri­rea ave­ri­lor per­so­nale unde sunt in pluto­nul frun­tas al buge­ta­ri­lor, ala­turi de vamesi.

    4
    3
    • Sorin Sfirlogea

      Dacă poți să pro­duci și niște dovezi con­crete pen­tru pro­cen­tele pe care le invoci, comen­ta­riul rămâne. Dacă nu, voi con­si­dera că e dez­in­for­mare ten­den­ți­oasă și îl voi șterge. Ai 48 de ore. Suc­ces.

      2
      1
  5. Matei Ionut

    Bibli­o­gra­fie alea­to­rie:
    — Vic­tor Giur­giu, “Con­si­de­ra­ţii asu­pra stă­rii pădu­ri­lor Româ­niei – par­tea I: decli­nul supra­feţei pădu­ri­lor şi mar­gi­na­li­za­rea împă­du­ri­ri­lor”, Revista Pădu­ri­lor, nr. 2/2010
    — ing. Erika Stan­ciu fost mem­bru WWF, actual secre­tar de stat la Min. Mediu­lui: http://arhiva.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_3021/WWF-Romania-Suntem-sub-media-europeana-a-zonelor-impadurite.html
    — rapor­tul Ofi­ci­u­lui Euro­pean de Sta­tis­tica Euros­tat 'Fores­try in the EU and the world', din iunie 2011
    -

    3
    3
    • Sorin Sfirlogea

      Mda, mă dau bătut. N-am cre­zut că vom coborî nive­lul dis­cu­ției așa de jos încât să ajun­gem la citate din Vic­tor Giur­giu. Prin­tre cei care au avut oca­zia să-l cunoască cir­culă zvo­nul că a văzut pădu­rea mai mult în poze decât în rea­li­tate. Dar tre­buie să recu­nosc că are o îndemâ­nare spe­cială de a moș­mondi date în așa fel încât să pară că știe des­pre ce vor­bește. Te cre­di­tez drept o vic­timă ino­centă a aces­tui șar­la­tan, deci comen­ta­riul rămâne. Sunt sigur că o să amuze și pe alții. Auzi… a măsu­rat Vic­tor Giur­giu și doar 22% din supra­fața Româ­niei sunt păduri eco­lo­gic func­țio­nale. Hă, hă, hă…

      5
      2
      • Matei Ionut

        Ar fi de ras dar ma tem ca e de plans. Rapor­tul Cur­tii de Con­turi din anul 2013 arata ca in peri­oada 2005–2011 s-a defri­sat o supra­fata totala de padure de 291.932 ha, pro­pri­e­tate de stat si pri­vata.
        Din ace­lasi raport aflam ca volu­mul total al taie­ri­lor ile­gale in ace­easi peri­oada a fost de 438.900 mc in padu­rile sta­tu­lui si de 194.600 mc in padu­rile pri­vate.
        Nota de plata: cca. 5 mili­arde euro.
        Bonus: alu­ne­cari de teren, inun­da­tii catas­tro­fale.

        0
        2
        • Sorin Sfirlogea

          Eu nu m-aș lua după cur­tea de con­turi în pro­bleme fores­ti­ere. Nu de alta, dar am văzut cam ce fel de con­ta­bili vin în ast­fel de con­troale. Ăia se pri­cep la sil­vi­cul­tură cum mă pri­cep eu la navi­ga­ție mari­timă. Adică deloc.
          Apoi 438.000 de mc în 7 ani nici nu-i mult. Înseamnă cam 60.000 mc pe an, care înseamnă o medie de 200 mc pe ocol, adică pro­ba­bil vreo 20–25 mc pe can­ton sil­vic. Asta înseamnă vreo 30–40 de arbori. Cam atât se fură în mod uzual de către onor popo­rul român, iar pădu­ra­rii plă­tesc la inspec­ți­ile de fond. Care e ști­rea sen­zațio­nală pe care ai descoperit-o? Că există pagube în fon­dul fores­tier? Există, știam toți.
          Iar la capi­to­lul defri­șare, ușu­rel cu ter­me­nii pe scări că fur­ni­rul e de nuc. Defri­șare înseamnă teh­nic scoa­tere din fond fores­tier. Con­sultă Inven­ta­rul Națio­nal Fores­tier si vei des­co­peri că cifrele de la cur­tea de con­turi sunt povești.

          2
          0
          • daniel

            Sper ca se va inte­lege ca ras­pun­sul de mai jos este pen­tru dom­nul Matei Ionut caruia, se pare, ca-i plac cifrele, in pro­cente si in valoare abso­luta, dar nu sunt foarte sigur ca stie cu se ajunge la cifrele astea si cum se pot ele inter­preta. Eu, fara sa ma laud, pot sa-i pre­dau un curs des­pre pro­cen­tele si valo­rile abso­lute cu care poti mani­pula dupa bunul plac, de la caz la caz, in func­tie de adri­sant, ca sa zic asa..

            1
            0
        • daniel

          In pri­mul rand Cur­tea de con­turi e cer­tata clar cu ter­me­nii teh­nici sil­vici. In al doi­lea rand, tre­buie sa stii ca cifrele avan­sate de cur­tea de con­turi pro­vin din sta­tis­ti­cile si rapoar­tele Rom­silva si nu sunt des­co­pe­riri stiintifico-fantastice pro­prii. In plus, tre­buie sa mai stii ca moda­li­ta­tile prin care se ajunge la aceste cifre sunt sen­si­bil dife­rite, prin com­pa­ra­tie, intre fon­dul fores­tier pri­vat si cel de stat. In orice caz, ele nu sunt exacte nici in ceea ce pri­veste sus­tra­ge­rile din padu­rile admi­nis­trate de Rom­silva si nici in cazul padu­ri­lor pri­vate dar, in cazul padu­ri­lor pri­vate te asi­gur ca cifra este cel putin dubla, iar in cazul padu­ri­lor admi­nis­trate de Rom­silva se apro­pie de rea­li­tate. Ca sa inte­legi exact meca­nis­mele si feno­me­nele care stau in spa­tele aces­tor afir­ma­tii tre­buie sa-ti explic in mini­mum 10 pagini. Cred ca iti dai seama acum cam cat inte­leg "con­tro­lo­rii" lui Vaca­roiu de la cur­tea de con­turi?!

          1
          0
  6. Raduta Ghita

    Feli­ci­tari sin­cere dom­nul Sfir­lo­gea pen­tru arti­col. Tre­buie ca foarte multi lucra­tori din Rom­silva sa ia pozi­tie la toate actiu­nile orches­trate de dis­tru­gere a per­so­na­lu­lui sil­vic care a mun­cit si mun­ceste pen­tru men­ti­ne­rea padu­ri­lor Roma­niei. Nu con­test ca nu avem si "usca­turi " in per­so­na­lul sil­vic, dar aces­tia sunt foarte putini, dar se incearca gene­ra­li­za­rea aces­tora. Si iata ca inclu­siv prin­tre comen­ta­tori gasim cazuri de impros­care cu noroi. Nu se vrea decat sa se taie si padu­rile admi­nis­trate de Rom­silva asa cum au fost taiate cele retro­ce­date si care nu au fost reim­pa­du­rite. De ce oare? Nu se mai gaseste lemn de tocat de catre soci­e­ta­rii care au inte­rese in padu­rile roma­ne­sti si care nu mai au cas­ti­guri sub­stan­ti­ale? Mai inter­vin si alte inte­rese mes­chine a unor cate­go­rii de asa zisi ceta­teni de bine, sau care au inte­rese finan­ci­are chiar si in aceste ONG-uri care sunt finan­tate pen­tru a crea cadrul de dis­tru­gere a padu­rii in inte­re­sul strai­ni­lor. Cred ca si alti sil­vi­cul­tori seri­osi si nu "de bine", vor lua pozi­tie fata de acesti asa zisi ecol­gisti care au inte­rese per­so­nale si care sunt pla­titi pen­tru a dis­truge padu­rea si brea­sla sil­vi­cul­to­ri­lor.

    4
    1
  7. Aurel Tanase

    Sorin Sfarlogea,Romsilva nu vinde si nu fura fara a replanta???!!!Dar daca Rom­silva nu ar mai vinde si nu ar mai fura macar vreo zece ani,ce s-ar intampla?De ce aus­trie­cii nu-si mai taie padurile?Dar Suedia,pana si Alba­nia?

    1
    3
    • Sorin Sfirlogea

      Dom­nule Tănase, igno­ranța dvs. este totală. Vă înțe­leg, nu vă pri­ce­peți la sil­vi­cul­tură, dar asta nu vă scuză com­plet. Ați putea să va infor­mați. Inter­ne­tul vă oferă sufi­ciente infor­ma­ții ca să vă lămu­riți sin­gur. Pen­tru că nu ați făcut-o până acum, vă ajut eu.
      1. Rom­silva nu fură. Rom­silva este o insti­tu­ție și nu are cum să fure. Oame­nii fură.
      2. Dacă Rom­silva nu ar vinde lemn timp de zece ani (adică nici nu ar da la exploa­tare păduri) câteva zeci de mii de oameni și-ar pierde slu­j­bele pen­tru că nu ar mai avea obiec­tul mun­cii. Impli­ca­ți­ile soci­ale le dedu­ceți ușor. Impli­ca­ți­ile la buge­tul sta­tu­lui sunt evi­dente. Toate lucră­rile nece­sare în pădure (pază, pro­tec­ție con­tra dău­nă­tori, între­ți­nere dru­muri fores­ti­ere, corec­tare torenți etc) ar tre­bui plătite de la buge­tul de stat. În plus ar tre­bui să cum­pă­răm lemn din export ca să se poată fabrica mobilă și toate cele­lalte pro­duse care se bazează pe lemn. Înțe­le­geți deci că ideea de a nu exploata e o pros­tie. Pădu­rea nu se extinde ca supra­față netăind-o, ci împă­du­rind.
      3. Aus­tria este o țară cam de patru ori mai mică decât Româ­nia, ca supra­față totală. Pen­tru că au un relief mun­tos, jumă­tate din teri­to­riu e aco­pe­rit de păduri, cam 4 mili­oane de hec­tare. De pe aceste 4 mili­oane de hec­tare ei taie anual cam 17 mili­oane de mc. Româ­nia are cam 6 mili­oane de ha supra­față de păduri și taie anual cam 15 mili­oane de mc. Sue­dia recol­tează anual peste 60 mili­oane de mc, dar supra­fața pădu­ri­lor lor este foarte mare. Des­pre Alba­nia nu știu mare lucru.

      Con­clu­zie: nu cre­deți toate tâm­pe­ni­ile pe care le citiți pe inter­net. Veri­fi­cați infor­ma­ți­ile. Și mai ales gân­diți. Veți des­co­peri că nu e greu și nici nu doare.

      8
      1
      • Gh. Padureanu

        1. Asa e! Insti­tu­ti­ile nu fura, doar pot inlesni/stavili fur­tu­rile.
        2. Daca este atat de pre­o­cu­pata de fac­to­rul social, Rom­silva are posi­bi­li­ta­tea nu numai sa-si pas­treze numa­rul de sala­ri­ati, ci si sa cre­eze un numar imens de noi locuri de munca pre­lu­and, pe langa cele­lalte atri­bu­tiuni, si cea mai banoasa acti­vi­tate: exploa­ta­rea.
        3. Sigur in Roma­nia se taie numai 15 mili­oane mc?

        1
        1
        • Sorin Sfirlogea

          Vă răs­pund pe puncte:
          1. Ade­vă­rat. Asta tre­buie să facă Rom­silva, să stă­vi­lească fur­tul.
          2. Nu cred că tre­buie să preia exploa­ta­rea. Cred că exploa­ta­rea tre­buie să devină o pres­tare de ser­vi­ciu, iar Rom­silva să vândă lem­nul faso­nat.
          3. Sta­tis­ti­cile ofi­ci­ale așa spun.

          2
          0
      • Aurel Tanase

        1.Da,aveti dreptate,Romsilva nu fura,oamenii din Rom­silva fura…Cu acte..
        2.Nu con­test fap­tul ca sunt nece­sare lucrari in padure si ca oame­nii dv tre­buie sa aiba locuri de munca,dar cui folo­seste ca dv taiati lem­nul si il vin­deti austriecilor?Chiar traiti numai in padure si nu aveti cunos­tinta de fap­tul ca in Roma­nia nu mai sunt fabrici de mobila,romanii nu au acces la masa lem­noasa din cauza aus­trie­ci­lor.
        Da,din cauza unei gan­diri ca a dv vom importa lemn de la austrieci(de pro­ve­nienta romaneasca)asa cum impor­tam si carne,lapte,mere,rosii etc
        Daca lem­nul s-ar pre­lu­cra in tara ar fi bani si la buget pen­tru lucra­rile din padure,dar ar mai fi si alte sute de mii de locuri in indus­tria pre­lu­cra­rii.
        Dar asta inseamna sa gan­desti subiec­tiv si ego­ist si sa-ti vinzi tara.

        0
        2
        • Sorin Sfirlogea

          1. Nu se poate fura cu acte. Se poate fura cu acte fal­si­fi­cate. Pro­ba­bil că unii anga­jați din Rom­silva fură. N-am dovezi con­crete. Dacă aveți, produceți-le, mă voi îngriji să ajungă unde tre­buie.
          2. Locu­rile de muncă pier­dute nu sunt doar în sil­vi­cul­tură. Dacă oprim exploa­tă­rile 10 ani se opresc fir­mele de exploa­tare, fir­mele de pre­lu­crare pri­mară, fir­mele de mobilă. Efec­tul e în cas­cadă.
          3. În Româ­nia sunt sufi­ciente fabrici de mobilă. Informați-vă.
          4. Firma Schwei­gho­fer (la ea faceți alu­zie) are o fili­ală în Româ­nia, care plă­tește taxe sta­tu­lui român. Ce face cu pro­du­sele sale e treaba ei. Oferiți-le un preț mai bun decât la export și păs­trați lem­nul în Româ­nia. Între­ba­rea este: ca să faceți ce cu el?
          5. Știți de ce avem carne, lapte, mere și roșii din import? Pen­tru că româ­nii le cum­pără. Pen­tru că sunt mai ieftine, chiar dacă sunt proaste. Așa sunt româ­nii, nu-i inte­re­sează cali­ta­tea, ci chi­li­pi­rul. Vreți să fiți patriot? Cum­pă­rați pro­duse româ­nești și determinați-i și pe alții să facă la fel.
          6. În tre­cut, timp de mulți ani de zile, firme româ­nești 100% au exploa­tat lemn din pădu­rile Româ­niei, l-au tre­cut prin gatere neper­for­mante (care trans­for­mau aproape 20% din lemn în rume­guș) și che­res­teaua rezul­tată au livrat-o în por­tul Con­stanța către arabi. Nu pare să fi deran­jat pe nimeni treaba asta. Pro­blema tutu­ror e acum o firmă aus­tr­i­acă. Or fi având ei bubele lor, dar jaful în indus­tria lem­nu­lui e con­cer­tat de români, vă garan­tez.

          9
          0
    • vlad vasile

      Pe linga copy paste din rapoar­tele ong ai dat un Goo­gle? Ai enu­me­rat unu­ele din tarile cu cele mai mari capa­ci­tati de pro­duc­ție de che­res­tea, excep­tind Albania.deci exact invers fata de ce tu ai sus­ti­nut. Iar în Alba­nia este ca și Cum Ara­bia Sau­dită ar inter­zice ace­lași lucru. Foarte bine punc­tat dom­nul Sfir­lo­gea

      1
      0
  8. daniel

    Pen­tru ca nu am cont "Face­book" as dori sa-i ras­pund pe aceasta cale dom­nu­lui Cris­tian Neff.
    Va rog deci, dom­nule, sa nu ames­te­cati "trun­chiu­rile de copaci din curte de la SCHWEIGHOFER" cu "pomii din par­curi", cu fir­mele ce achi­zi­tio­neaza si pre­lu­creaza mate­ri­ale lem­noase, cu lem­nul de foc pe care dum­ne­a­voas­tra il cum­pa­rati scump pen­tru ca "tot se rade de baie­tii des­tepti si pleaca la export" si in toata ciorba asta ROMSILVA, dia­vo­lul care si-a bagat coada si ras­punde de toate relele.
    Desi pareti a fi genul de eco­lo­gist docu­men­tat de la tele­vi­zor, nu v-ar strica un pic de docu­men­tare ade­va­rata si, veti inte­lege ca pro­blema e mult mai com­pli­cata. In pri­mul rand sa sta­bi­lim ca vor­bim des­pre "arbori" si "padure", des­pre forma de pro­pri­e­tate, des­pre fap­tul ca firme ca Schwei­gho­fer achi­zi­tio­neaza mate­ri­ale lem­noase cu forme legale, in ace­lasi timp exploa­teaza si paduri pro­prii si nu au obli­ga­tia veri­fi­ca­rii pro­ve­nien­tei mate­ri­a­le­lor achi­zi­tio­nate. Dum­ne­a­voas­tra stiti des­pre Swei­gho­fer deo­a­rece aceasta com­pa­nie a deve­nit vizi­bila ca urmare a unor inte­rese poli­tice si, ast­fel, a fost foarte mult medi­a­ti­zat subiec­tul. Exista multe alte firme, mai mari sau mai mici, care se ocupa cu ace­lasi lucru, adica cu pre­lu­cra­rea masei lem­noase, pro­ve­nita din "arbori", nu din "copaci" si nici din "pomi".
    Tre­buie sa mai stiti, draga dom­nule Cris­tian Neff, ca ROMSILVA are atri­bu­tiuni extinse, doar in ceea ce pri­veste fon­dul fores­tier de stat pe care-l admi­nis­treaza, adica mai putin de juma­tate din fon­dul fores­tier natio­nal. Exista alte insti­tu­tii ale sta­tu­lui foarte bine orga­ni­zate, pe care le-ati putea, even­tual, face vino­vate, cu dovezi, ca nu-si fac treaba pri­vind con­tro­lul recol­ta­rii, trans­por­tu­lui, comer­ci­a­li­za­rii si pre­lu­cra­rii mate­ri­a­le­lor lem­noase, cu res­pec­ta­rea legi­sla­tiei in vigoare.
    Mi-am per­mis sa scriu mai mult in spe­ranta ca pe vii­tor veti lua in serios lucru­rile, atat dum­ne­a­voas­tra cat si alti nume­rosi "eco­lo­gisti revo­lu­tio­nari" de oca­zie.
    Va mul­tu­mesc pen­tru inte­le­gere si va stau la dis­po­zi­tie.
    Daniel LUPU
    ingi­ner sil­vic

    7
    1
  9. Matei Ionut

    Para­fra­zand o veche zicala "Cine nu comen­teaza ca noi e impo­triva noas­tra" imi per­mit sa fac o ultima remarca cu refe­rire la onoa­rea pro­fe­sio­nala si ima­gi­nea bre­slei sil­vi­cul­to­ri­lor: timp de un an de cand a fost decla­rat incul­pat intr-un dosar extrem de grav cu retro­ce­dari ile­gale, a. cra­ciu­ne­scu a ramas direc­tor gene­ral la Rom­silva fiind schim­bat i cele din urma, doar la pre­siu­nea soci­e­ta­tii civile. In tot acest timp nu am obser­vat nici o reac­tie sau ati­tu­dine din par­tea repre­zen­tan­ti­lor sil­vi­cul­to­ri­lor, a sin­di­ca­te­lor de ramura pen­tru inla­tu­ra­rea aces­tuia. Si atunci ne miram ca opi­nia publica iden­ti­fica sil­vi­cul­tura de stat cu hotia.

    1
    1
    • daniel

      Sti­mate domn,
      Va spun doar ca nu sun­teti deloc infor­mat si ca folo­siti expri­mari gene­ra­li­za­toare si deja pra­fu­ite cu tri­mi­tere la sin­di­ca­tele de ramura si soci­e­ta­tea civila. Tre­buie sa stiti ca dom­nu­lui Cra­ciu­ne­scu "i s-a tras" din inte­rior, de la pro­priul sau corp de con­trol, care a des­co­pe­rit toate ile­ga­li­ta­tile des­pre care vor­biti si i le-a adus la cunos­tinta si, in ace­lasi timp, sesi­zand orga­nele de ancheta abi­li­tate. rezul­ta­tul ime­diat a fost mar­gi­na­li­za­rea sau inde­par­ta­rea din sis­tem a aces­tor "dus­mani de clasa". Din ce motiv dom­nul Cra­ciu­ne­scu nu si-a dat ime­diat demi­sia, intrebati-l pe el sau pe cei care l-au pus in func­tie si l-au sus­ti­nut pana in ulti­mul moment. Soci­e­ta­tea civila n-are nimic a face cu ches­tiu­nea in dis­cu­tie, poate, doar, daca accep­tati ideea ca oameni care iubesc sil­vi­cul­tura, care au facut mese­ria asta si acum mai scriu din cand in cand pe acest blog, au facut pre­siuni si au dat suges­tii, incer­cand sa influ­en­teze, dupa pute­rile lor, cur­sul eve­ni­men­te­lor.
      De reti­nut, pen­tru dum­ne­a­voas­tra, ca bul­ga­rele de zapada s-a for­mat din inte­rior, de la sala­ri­ati one­sti ai Rom­silva, din cor­pul de con­trol. Daca doriti ama­nunte vi le pot fur­niza dupa ce voi lua acor­dul per­soa­ne­lor des­pre care vor­besc.
      Cu stima,
      Daniel LUPU
      ingi­ner sil­vic (din exte­ri­o­rul Rom­silva)

      3
      1
    • daniel

      Si ar mai fi de ada­u­gat, un lucru extrem de impor­tant pe care regret ca am uitat sa-l men­tio­nez. Dupa cum spu­neam, bul­ga­rele s-a for­mat in inte­rior. Nu s-a intam­plat nimic timp de 1 an, cum spu­neti, pen­tru ca poli­ti­cul si-a bagat coada si s-au gasit sufi­ciente cozi de topor, tot in sil­vi­cul­tura, care au blo­cat totul. A fost nevoie de o schim­bare de guvern si de o sansa ca la con­du­ce­rea depar­ta­men­tu­lui sa vina cineva cu coloana dreapta si cu curaj. Atunci abia, bul­ga­rele a luat-o la vale. Cate obs­ta­cole a intal­nit in cale nu va spun, desi stiu bine des­pre ce este vorba, dar impor­tant ramane doar fap­tul ca exista oameni (de data asta femei), ce nu pot fi indo­iti sau opriti din drum cu usu­rinta. Si, foarte impor­tant de reti­nut pen­tru dum­ne­a­voas­tra, este ca toti oame­nii astia buni des­pre care vor­besc, sunt sil­vi­cul­tori si au lucrat in dome­niul asta. Ca ei sunt inca multi si daca gene­ra­li­zati par­tea intu­ne­cata a mul­ti­mii sil­vi­cul­to­ri­lor va asi­gur ca gre­siti.
      Aveti putin­tica rab­dare mon cher!

      3
      1
  10. Borza Alexandru

    Nu comen­tează nimeni com­pe­tența sil­vi­cul­to­ri­lor de a face sil­vi­cul­tură, adică cul­ti­va­rea pădu­rii în sco­pul recol­tă­rii masei lem­noase. Numai că Par­cu­rile Națio­nale nu ar tre­bui să însemne sil­vi­cul­tură. Par­cu­rile Națio­nale sunt făcute pen­tru pro­tec­ția natu­rii, con­ser­va­rea bio­di­ver­si­tă­ții, recre­e­rea popu­la­ției — adică turism eco­lo­gioc. Nu puteți să-i acu­zați pe cei care-și dau cu păre­rea că nu se pri­cep la ame­na­ja­mente sil­vice. În Par­cu­rile Națio­nale nu este nevoie de ame­na­ja­mente sil­vice. Pădure a fost și îna­inte de apa­ri­ția sil­vi­cul­to­ri­lor. Pădu­rea nu are nevoie de oameni. Oame­nii au nevoie de pădure. Fap­tul că ari­ile pro­te­jate sunt date în grija sil­vi­cul­to­ri­lor este o mare gre­șe­ală !

    0
    0
    • Sorin Sfirlogea

      Asta e eroa­rea de înțe­le­gere pe care o fac foarte mulți, își ima­gi­nează că sil­vi­cul­tura e un fel de agri­cul­tură inten­sivă, dar cu copaci în loc de porumb, al cărei scop nu e decât să taie pădu­rea. Par­cu­rile natu­rale și rezer­va­ți­ile s-au inven­tat în lume în pri­mul rând prin insis­tența sil­vi­cul­to­ri­lor, iar mana­ge­men­tul unui parc înseamnă exact sil­vi­cul­tură. Există o paletă foarte largă de tipuri de mana­ge­ment sil­vic pe care le poți aplica pădu­rii, de la a veghea doar la men­ți­ne­rea echi­li­bre­lor natu­rale (păduri vir­gine) până la cul­ti­va­rea unor arbori pe rân­duri și recol­ta­rea cu com­bine fores­ti­ere (plan­ta­ți­ile de pin din țările scan­di­nave). Toate intră sub umbrela sil­vi­cul­tu­rii.
      A doua eroare este cea de înțe­le­gere a noțiu­nii de parc națio­nal și parc natu­ral. Lumea crede că prin parc se înțe­lege o zonă unde toate acti­vi­tă­țile sunt inter­zise. Greșit. Există întot­dea­una și o supra­față de pro­tec­ție strictă, unde nu e voie să dezvolți infras­truc­tură și nici să exploa­tezi resurse de nici un fel, dar în jurul aces­tei arii pro­te­jate există zone tam­pon unde acti­vi­tă­țile eco­no­mice sunt per­mise într-un mod con­tro­lat și rațio­nal.

      2
      0
  11. Michael

    În toată buli­ba­seala asta cu cifre, pro­cente si agenți eco­no­mici stră­ini, ați uitat să men­țio­nați ca pădu­rea asta mai si crește, si crește bine, pro­cen­tele diferă de la spe­cie la spe­cie, si mai si îmbă­trâ­nește, si atunci tre­buie reîn­no­ită, iar lem­nul acela tre­buie valo­ri­fi­cat pen­tru că alt­fel e păcat de Dum­ne­zeu care ne dă dar nu ne bagă si in trai­stă.
    Sil­vi­cul­tura este o mese­rie care se face cu pasiune si cunosc ast­fel de oameni. Deni­grari sunt la tot pasul toc­mai din cauza dez­in­for­mă­rii si mai ales din cauza unei proaste infor­mări. Mai citiți toți acei nea­vi­zati si care va dați cu pre­su­pu­sul, si daca nu găsiți infor­ma­ții, între­bați sil­vi­cul­tori ade­vă­rați, care își iubesc mese­ria și ei chiar stiu ce vor­besc. Nu sunt ingi­ner sil­vic dar stiu ce vor­besc. Cine nu stie să nu arunce cu pie­tre.

    3
    0
    • daniel

      Am tot stat si m-am gan­dit daca am cade­rea sa-ti ras­pund. Dar meriti un ras­puns!
      Esti lim­pede si nu esti pati­mas. Bravo! Imi creste inima sa con­stat ca mai sunt inca oameni cu picioa­rele pe paman­tul asta roma­nesc. Ai drep­tate. Vor­bim des­pre o buli­ba­seala. Si, nu una oare­care, una roma­neasca. Padu­rea, in loc sa fie sfanta, pen­tru toti, a deve­nit un subiect de dis­cu­tie poli­tica. toata lumea isi da cu pare­rea. Intre timp ea creste. Cum bine zici. Si asteapta sa ne vina min­tea la cap.

      0
      0

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *