Împarte cu prietenii










Submit

Niște norme tehnice și-un agent vigilent

De curând s-a stâr­nit iar dis­cu­ție mare pe tele­vi­zoare des­pre pădure. Subiec­tul zilei: agen­tul verde (pe numele de scenă Agent Green) a des­co­pe­rit, în vigi­lența sa nemaiîn­tâl­nită, că minis­te­rul mediu­lui vrea să aprobe niște norme teh­nice sil­vice care, pasămite Doamne, sunt făcute pen­tru niște gru­puri de inte­rese. Și dă-i, și luptă! Subiec­tul a fost ime­diat pre­luat de Latrina 3, mari spe­cia­liști în pre­lu­cra­rea și con­su­ma­rea raha­tu­ri­lor de toate felu­rile, care au și invi­tat în stu­di­o­uri niște per­soane dătătoare-cu-părerea, spe­cia­liști în comer­țul cu piei de cloșcă. Titlul emi­siu­nii a fost com­plet hilar pen­tru cineva de mese­rie: se încearcă mări­rea vâr­stei de exploa­tare a pădu­ri­lor. Atâta au înțe­les lătrăii ăia, în frunte cu Adrian Ursu, din toată poves­tea asta.

Bun. Acuma hai s-o luăm de la un capăt și să cla­ri­fi­căm lucru­rile.

1. Pădu­rile din Româ­nia și din toată Europa sunt îngri­jite în func­ție de regi­mul care li se aplică. Regi­mul este moda­li­ta­tea fun­damen­tală prin care pădu­rea se rege­ne­rează, iar în Româ­nia se aplică două regime (aten­ție, plu­ra­lul nu e regi­muri, aia e la poli­tică, nu la pădure): codru și crâng. Pe înțe­le­sul tutu­ror, codrul e atunci când pădu­rea se rege­ne­rează prin puieți ieșiți din sămânță, crâng e atunci când pădu­rea se rege­ne­rează prin lăs­tari care ies din cioate. Peste 90% din pădu­rile Româ­niei sunt îngri­jite în regi­mul codru­lui.

Codru regu­lat

2. Există două feluri de codru, care diferă esen­țial din punct de vedere teh­nic: codrul regu­lat și codrul gră­di­nă­rit. Codrul regu­lat e atunci când marea majo­ri­tate a arbo­ri­lor sunt de apro­xi­ma­tiv ace­eași vâr­stă (cu dife­rențe mai mici de 20 de ani între ei), ceea ce înseamnă că rege­ne­ra­rea s-a pro­dus într-un inter­val scurt de timp, după exploa­ta­rea pădu­rii bătrâne. Avan­ta­jul prin­ci­pal este ușu­rința exploa­tă­rii, adică te duci și tai în câteva etape tot lem­nul, îngrijindu-te totuși să se rege­ne­reze pădu­rea la loc. Codrul gră­di­nă­rit e foarte aproape de mode­lul natu­ral al pădu­rii, adică ai per­ma­nent în pădure arbori de toate vâr­stele, împrăș­ti­ați uni­form, de la puieți până la arbori bătrâni. Rege­ne­ra­rea se întâm­plă per­ma­nent — când un arbore bătrân este exploa­tat, alții tineri apar în locul lui. Avan­ta­jul prin­ci­pal este că pădu­rea este per­ma­nent păs­trată, iar echi­li­brul ei eco­lo­gic este mult mai bun.

Codru gra­di­nă­rit

3. După cum pro­ba­bil v-ați prins, codrul gră­di­nă­rit e foarte bio-eco 🙂 Dar are un mare dez­a­van­taj: exploa­ta­rea lem­nu­lui e foarte difi­cilă. Tre­buie să ai uti­laje mici, dar puter­nice și ver­sa­tile ca să tai în fie­care an câte puțin, ici și colo, acolo unde arbo­rii au ajuns la dimen­siu­nile de exploa­tare, având mare grijă să nu dis­trugi arbo­rii mai tineri, deci "strecurându-te" cu lem­nul prin pădure până ajungi la drum. Plus că-ți tre­buie dru­muri peste tot, între­ți­nute per­ma­nent, pen­tru că în fie­care an ai nevoie să le folo­sești. Exploa­ta­rea nu se mai face doar acolo unde pădu­rea a ajuns la vâr­sta exploa­tă­rii, ci pe toată supra­fața, per­ma­nent, câte puțin. Eco­no­mic este ine­fi­cient, iar lem­nu­lui îi creste mult pre­țul. Dacă lem­nul e scump, nu-l mai vinzi pe piață, pen­tru că tai­gaua rusească și tun­drele nor­dice pro­duc lemn de molid și pin pe supra­fețe plane, care se recol­tează ca porum­bul, deci e foarte ieftin.

4. De o vreme încoace a înce­put să se vor­bească totuși de un nou tip de codru: codru nere­gu­lat. Asta e o com­bi­na­ție între codrul regu­lat și cel gră­di­nă­rit, în sen­sul că se pot com­bina avan­ta­jele celor două într-o solu­ție de com­pro­mis. Ce înseamnă asta pe limba tutu­ror: să fie ușor de exploa­tat, dar să se dea pădu­rii o sta­bi­li­tate eco­lo­gică mai mare. Prac­tic asta înseamnă să mărești dife­ren­țele de vâr­stă între arbori — așa cre­ezi sta­bi­li­ta­tea — dar să exploa­tezi în mod con­cen­trat — așa se asi­gură efi­ciența eco­no­mică.

5. Bun, dar cum poți ajunge la codru nere­gu­lat? Prin două măsuri: (i) să rărești pădu­rea trep­tat și cu mode­ra­ție pe măsură ce te apro­prii de vâr­sta de exploa­tare și (ii) să lun­gești peri­oada de exploa­tare și rege­ne­rare. În pre­zent rări­rea pădu­rii în ulti­mii 30–40 de ani dina­in­tea exploa­tă­rii este inter­zisă, pen­tru că așa erau nor­mele teh­nice ante­ri­oare, ele luau în con­si­de­rare doar codrul regu­lat. Nou­ta­tea noi­lor norme e că per­mite rări­rea în ultima parte a vie­ții pădu­rii (în pro­cente foarte mici, cam 5–7% din arbori la fie­care 20 de ani, dar doar dacă pădu­rea este deasă) până aproape de vâr­sta exploa­tă­rii. Se vor crea ast­fel în pădu­rea rărită șanse să apară pri­mele semne ale noii gene­ra­ții. Apoi, când se declan­șează lucră­rile de exploa­tare, aces­tea ar putea fi întinse pe durate mai mari, de 30–40 de ani față de 15–20 de ani cum se face în pre­zent. Asta înseamnă că dife­ren­țele de vâr­stă între puieți vor începe să cre­ască, pădu­rea va fi mai puțin regu­lată, dar mai sta­bilă.

6. M-am luat cu vorba și era să uit să men­țio­nez că aceste rări­turi târ­zii nu se aplică direct, doar pen­tru că sunt regle­men­tate de niște norme teh­nice, ci tre­buie să pre­vă­zute de ame­na­ja­men­tele sil­vice, adică de pla­nu­rile de mana­ge­ment ale pădu­rii. Iar aceste pla­nuri se întoc­mesc o dată la zece ani, deci abia peste zece ani vom vedea efec­tele aces­tor norme la scara între­gu­lui fond fores­tier din Româ­nia.

7. Deci tot deran­jul stâr­nit de un agent verde și-o tele­vi­ziune de scan­dal sunt, de fapt, o furt­ună într-un pahar cu apă. Nor­mele teh­nice des­pre care țipă ei că-s făcute pen­tru nu știu cine, exis­tau și îna­inte. Acum s-au adus doar niște ajus­tări din per­spec­tiva pe care v-am povestit-o. Și, în prin­ci­piu, ar tre­bui să aducă îmbu­nă­tă­țiri modu­lui de gos­po­dă­rire a pădu­ri­lor. Teo­ria cum că se vor extrage ast­fel 3 mili­oane de metri cubi de lemn în plus e o pros­tie — mai întâi pen­tru că nimeni nu are deo­cam­dată o sta­tis­tică fun­damen­tată a volu­mu­lui de lemn rezul­tat din rări­tu­rile supli­men­tare, iar în al doi­lea rând pen­tru că nu e vorba de nici un metru cub de lemn în plus: ce se exploa­tează la rări­tu­rile supli­men­tare se scade din ce se exploata la final, căci nu există niște lemn care mira­cu­los se înmul­țește pre­cum pâi­nile și peștii din para­bola lui Iisus. Arbo­rii pe care îi tai la 90 de ani, nu-i mai poți tăia încă o dată la 120 de ani. Ele­men­tary, my dear Wat­son!1

8. În final, tre­buie să știți că pro­blema lucră­ri­lor de îngri­jire și mai ales a rări­tu­ri­lor e mult mai com­pli­cată decât am prezentat-o eu aici. Fir­mele de exploa­tare refuză de multe ori să cum­pere lem­nul din rări­turi, pen­tru că exploa­ta­rea e difi­cilă, lem­nul e mărunt și nu prea se vinde decât la fabri­cile care toacă lemn sau la popu­la­ție ca lemn de foc, deci cu pre­țuri mici. Și, de multe ori pădu­rile care tre­buie rărite sunt departe de dru­mu­rile fores­ti­ere, deci e cos­ti­si­tor și sco­sul lem­nu­lui. Dar lucră­rile tre­buie făcute, iar pro­blema asta atârnă pe ume­rii admi­nis­tra­to­ri­lor de păduri, care sunt obli­gați să res­pecte nor­mele teh­nice.

Sper că v-am lămu­rit cum e cu rări­tu­rile, ca să nu vă luați după toate pros­ti­ile pe care le debi­tează unii și alții prin presă și la tele­vi­zor. Și încă un pont: se tot vor­bește de păduri vir­gine în ultima vreme. Există și o glumă care zice că defi­ni­ția pădu­rii vir­gine sună așa: o pădure în care mâna omu­lui n-a pus nici­o­dată picio­rul. Dar când mai auziți de păduri vir­gine sau când ajun­geți prin vre­una care e cata­lo­gată așa, uitați-vă la dife­ren­țele de vâr­stă ale arbo­ri­lor. Dacă mai toți sunt de ace­eași vâr­stă, e clar că pe-acolo a tre­cut cân­dva topo­rul. Deci e vir­gină cam cum e și Madonna când cântă Like a vir­gin. 😉

PS Dacă vreți să citiți nor­mele, le găsiți aici. Dar aten­ție că-s în lim­baj de spe­cia­li­tate, mambo-jambo sil­vic. 🙂



Note de subsol

  1. Dacă n-ați auzit de expre­sia asta, aflați că îi apar­ține lui Sher­lock Hol­mes, cele­brul detec­tiv, care își încheia în acest mod expli­ca­ți­ile asu­pra unor aspecte abso­lut evi­dente din punct de vedere logic , adresându-se asis­ten­tu­lui său Wat­son. []

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Share on Pinterest
There are no images.
Împarte cu prietenii










Submit

Comentarii:


  1. Eu

    .…..buni­sor articolul,dar dpmdv exista un semn de intrebare.arboretele la care rari­tu­rile au fost fina­li­zate, pana la ince­pe­rea apli­ca­rii tratamentelor,sunt sa zicem,in stare de repaus,poti recolta doar igiena.dupa noile norme dai drep­tul de a recolta continuu.rezulta ca in pri­mii ani,dupa ce se vor pune in prac­tica noile norme, vei avea ace­sul la o parte din masa lem­noasa ce era oare­cum blocata,marind ast­fel posi­bi­li­ta­tea anuala.de acest lucru te bucuri cativa ani pana se echi­li­breaza treaba.pe ter­men scurt ai mai mult lemn,mai multe venituri.…pe ter­men lung,pierzi din cres­te­rea ce ai fi inregistrat-o in anii de repaus,faci exploa­ta­rea greoaie,tehnic si econ,afectezi solul si semintisul,etc.in con­clu­zie sper sa nu se aplice:'traieste clipa',sa poti taia cat mai mult si cat mai repede,nu stii ce se intam­pla pana maine.vazand par­tea buna,intradevar vei obtine o diver­si­tate mai mare in arborete,deci o sta­bi­li­tate ridicata.era sa uit,chiar daca ame­na­ja­men­tele sunt vala­bile zece ani,cu o lege,om,oug,sau ce o fi,imediat se rezolva.

    2
    2
    • Mihai

      Daca s-ar pre­compta volu­mele din volu­mele deja pro­puse la taiere defi­ni­tiva nu ar apa­tea deze­chi­li­brul de care spu­neti, dar ma indo­iesc ca nu vor sari unii sa apere semin­ti­su­rile valo­roase ce tre­bu­iesc eli­be­rate. Aici nu vorm­bin de com­pen­sari cu taieri rase pen­tru ca in zona de deal nu sunt rasi­noase iar ama­na­rea sub­sti­tu­i­ri­lor nu pare o idee buna. Suna bine, dar si eu cred ca pe ter­men scurt se va atenta la fon­dul fores­tier.

      0
      1
  2. daniel

    Ar fi minu­nat daca teles­pec­ta­to­rii de Antena 3 ar fi si citi­tori ai aces­tui arti­col. Ma indo­iesc. Ori­cum, e de medi­tat. In ceeea ce pri­veste defi­ni­tia padu­rii vir­gine, ca sa mai si radem, va pot spune, in cunos­tinta de cauza, cine a dat aceasta "defi­ni­tie", acum exact 40 de ani, in peri­oada cand era elev la Liceul Fores­tier din Pia­tra Neamt, ca ras­puns la un ches­tio­nar prin care se soli­cita defi­ni­rea padu­rii vir­gine. Mi-a fost coleg de clasa. Omul tra­ieste, ultima data era padu­rar la OS Targu Neamt. Ulte­rior "defi­ni­tia" lui a cir­cu­lat ca gluma si, recu­nosc, m-am facut "vino­vat" in mare masura de pro­pa­ga­rea ei. Ace­lasi ches­tio­nar intreba ele­vii "din ce motiv v-ati ales mese­ria de sil­vi­cul­tor?". Ace­lasi elev a ras­puns: "Pen­tru ca am con­si­de­rat ca in sil­vi­cul­tura se poate manca o paine mai buna". Sa mai fie oare de actu­a­li­tate ras­pun­sul?

    2
    3
  3. apanteles

    A explica pro­bleme de sil­vi­cul­tura in scurte pre­zen­tari sau arti­cole e foarte difi­cil. Nu poti fur­niza toate deta­li­ile pen­tru a fi inte­les de cei care au notiuni de sil­vi­cu­tura doar de pe foru­mu­rile de soci­a­li­zare. Intra­de­var taie­rile de igiena (con­tro­ver­sate de alt­fel si ele) apli­cate in "sta­rea de repaos" men­tio­nata in pri­mul comen­ta­riu, con­duc cam la ace­esi can­ti­tate de lemn extras prin noua pro­pu­nere de apli­care a "rari­tu­ri­lor intar­zi­ate" cu sin­gura dife­renta ca inter­ven­tia este anu­ala (deci cumu­lat in 20 de ani ar repre­zenta ca prin igiena se extrag circa 20 mc pe ha prin urmare circa 5% din volu­mul mediu la ha — adica tot cat s-ar extrage si prin apli­ca­rea rari­tu­ri­lor pro­puse prin nor­mele in dis­cu­tie!) Din expe­rienta, pot afirma ca a te "plimba" in fie­care an printr-o padure taind cate o cre­anga e mult mai dau­na­tor decat o inter­ven­tie la cativa ani (7 — 15 ani). De fie­care data cand ai de facut o taiere tre­buie sa "cre­ezi" acces la arbo­rii de exploa­tat, ceea ce insemna risc spo­rit sa zdre­lesti arbo­rii care raman pe picior (ce vor fi taiati la inter­ven­ti­ile ulte­ri­oare), dis­tru­ce­rea sem­nis­ti­su­lui insta­lat in unele zone etc.
    Dis­cu­tii pen­tru diverse solu­tii teh­nice exista si intre spe­cia­lis­tii sil­vici, dar macar in cadrul aces­tor dis­cu­tii poti folosi diversi ter­meni teh­nici si argu­mente teh­nice din diverse manu­ale si publi­ca­tii si de ce nu din expe­rienta pro­prie sau din expe­rienta altor colegi. Cand abor­dezi ace­easi pro­blema in dis­cu­tii sau pre­zen­tari in fata unor per­sone prea putin fami­li­a­ri­zate cu dome­niul fores­tier, sau fara expe­rienta prac­tica de multe ori rea­li­za­ezi ca tre­buie sa incepi cu expli­ca­ti­ile de la nivel de baza ca sa poti sa te faci inte­les.
    Sil­vi­cul­tura e mult mai com­plexa decat isi ima­gi­neaza multi — de aceea in timp un sil­vi­cul­tor se for­meza pe unul maxim dou dome­nii (nu ca nu ar avea habar de toate, dar a cunoste foarte bine un dome­niu nece­sita timp) de multe ori am avut dis­cuti cu colegi sil­vici care nu au lucrat nici­o­data in pro­tec­tia padu­ri­lor (doar ce au inva­tat in urma cu ani buni in facul­tate) dar sufe­reau de pare­rei si faceau afir­ma­tii care mai de care mai hilare. De aceea eu evit pole­mi­cile in dis­cu­tii pe anu­mite teme sil­vice daca nu am cunos­tinte sufi­ciente ast­fel incat sa nu ma fac de ras. De aceea nu inte­leg cum unele per­soane sufera de pare­rei, de multe ori la un post tv sau in presa, fara sa aibe notiuni de baza des­pre subiec­tul dicu­tat ! Dar in ziua de azi impo­tant e sa ai tupeu ! Nu con­teaza ce prosti debi­tezi, impo­tant e sa gasesti niste gura casca mai nes­ti­u­tori ca tine si sa ii faci sa cre­ada ce esti savant de renume mondial !

    7
    1
    • Mihai

      Avan­ta­jul taie­ri­lor de igiena este ca daca nu sunt nece­sare nu le faci. Even­tual daca daca nu au fost exe­cu­tate sa se per­mita in al 10 lea an extra­ge­rea a 10 mc /ha chiar daca nu sunt nece­sare si bine­in­te­les daca nu au fost acci­den­tale acolo. Teo­re­tic ar putea fi ok, prac­tic se va acorda oca­zia exer­ci­ta­rii unor abu­zuri si efec­tul ar putea fi invers.

      0
      1
  4. ionut

    boss, tinand cont ca esti mem­bru in CA Rom­silva si ca anul asta ai si can­di­dat pen­tru pos­tul de direc­tor gene­ral si con­si­liul de admi­nis­trare—- mai bine te abtii sa scrii des­pre lucru­rile astea.
    e evi­dent a cui parte o tii si de ce.

    2
    3
    • Sorin Sfirlogea

      Boss, n-am can­di­dat la direc­tor gene­ral. Și nu văd de ce să mă abțin. Am drep­tul la opi­nia mea. Și nu tre­buie să cer voie. Iar des­pre par­tea cui o țin, ar tre­bui sa te pro­nunți după ce ai ști ce pro­bleme pun în CA apropo de subiec­tele astea. Ai fi pro­ba­bil sur­prins.

      2
      2
  5. Agent Green

    sori­nele tot cu min­ciu­nele ai ramas 🙂 se vede de la o posta, for­ma­tul tau de taie­tor de lemne…si lasa vra­je­ala… per­soana de mai sus are drep­tate… stim noi mai bine cum stau lucru­ru­ile, daca doresti iti dau si docu­mente… antena3 intr-adevar e o latrina, dar nu tre­buie inju­rata cand spune si lucru­rui corecte, ori tu in orbi­rea ta ai ajuns sa nu mai gan­desti corect

    4
    7
    • Sorin Sfirlogea

      Avem plă­ce­rea de a ne fi cunos­cut? Că nu pri­cep de ce "tot cu min­ciu­nele am rămas". Sunt eu orb? Sau poate nu știți des­pre ce vor­biți? Va pro­voc să avem un dia­log în ter­meni de sil­vi­cul­tură pe subiec­tele astea. Că de dat din gură e sim­plu când cei cărora te adre­sezi nu pri­cep un subiect. Deci la obiect, dom­nule agent. Vreau să văd docu­mente. Eu am avut o abor­dare din per­spec­tivă pro­fe­sio­nală. Demontați-o cu argu­mente sil­vice, nu cu adre­sări obrăz­ni­cuțe și jig­niri gra­tu­ite. Mă rog, dacă sun­teți în stare…

      7
      1
  6. Eduard

    Dl Sfar­lo­gea, dvs incer­cati sa adu­ceti argu­mente valide pen­tru o defri­sare corecta. Cifrele insa (si uitati-va pe ima­gi­nile din sate­lit pe globalforestwatch.com) arata alt­ceva. Arata mega­de­zas­trul din Roma­nia. Se taie in pros­tie (cu acte si fara acte) lasand in urma pei­saje demne de filme hor­ror. De ase­me­nea mai lasa in spate si sefi de ocoli sil­vici, padu­rari si direc­tori putrezi de bogati (pro­por­tio­nal cu func­tia). Clima incepe sa se schimbe in Roma­nia (nu stiu daca ati obser­vat, dar verile devin din ce in ce mai sece­toase iar ier­nile fara zapezi. Padu­rile pe langa rolul lor de baza, mai au un rol extrem de impor­tant: trans­forma CO2-ul in O2, cre­eaza ploi locale (https://www.youtube.com/watch?v=Y3OWgb0Bv-A) si tin umeze­ala solu­lui ! Daca ati stu­dia mai bine, ati vedea ca mega­de­fri­sa­rile din padu­rile ama­zo­niene, au con­tri­buit la deser­ti­fi­ca­rea Cali­for­niei (de 5 ani nu a mai plo­uat acolo https://www.nasa.gov/sites/default/files/earth20140225-full.jpg). Se cere impe­ra­tiv o inter­zi­cere totala a exploa­ta­rii padu­ri­lor pe un temren mare de ani, refa­ce­rea padu­ri­lor fores­ti­ere, cre­a­rea de iri­ga­tii in pen­tru tere­nu­rile agri­cole ori alt­fel ne indrep­tam spre o deser­ti­fi­care (http://www.romaniatv.net/sudul-romaniei-se-transforma-in-desert-video_37690.html ). si nu uitati , daca in 90 noi aveam 36% din supra­fata Roma­niei impa­du­rita , acum mai avem doar 26% ! Bucu­res­tiul de ase­me­nea a pier­dut 1800 hec­tare de padure !!! (http://www.green-report.ro/bucurestiul-a-pierdut-50-din-suprafata-verde-in-ultimii-25-de-ani/ ) asa ca sa nu mai vor­bim de cum s-ar defrisa corect ci mai degraba de cum s-ar replanta corect !

    6
    6
    • Sorin Sfirlogea

      1. Eu nu aduc argu­mente pen­tru nici o defri­șare. Defri­șa­rea (teh­nic vor­bind) este ope­ra­ția de înlă­tu­rare com­pletă a pădu­rii cu sco­pul schim­bă­rii cate­go­riei de folo­sință a tere­nu­lui. Mai pe româ­nește, înseamnă desfi­in­ța­rea defi­ni­tivă a pădu­rii. În Româ­nia nu avem o supra­față mare defri­șată. Avem tăieri rase, ceea ce e alt­ceva. În urma tăie­rii rase se va rein­stala pădu­rea. Dacă e o mână de sil­vi­cul­tor acolo, se va asi­gura pre­zența spe­ci­i­lor valo­roase (fag, ste­jar, pal­tin, fra­sin, cireș, molid, brad — func­ție de zona unde se află pădu­rea). Dacă nu, vor crește spe­ci­ile inva­da­toare: săl­cii, plop, mes­tea­căn, car­pen, arini șamd.

      2. Vă con­tra­zi­ceți. Mă invi­tați să văd cifrele legate de tăieri ile­gale. Nu există cifre ofi­ci­ale și corecte. Nimeni nu știe exact cât s-a tăiat ile­gal, pen­tru că nu s-a făcut nici un fel de stu­diu serios. Unii se uită pe niște ima­gini din sate­lit și trag con­clu­zii pe baza a ceea ce văd, apoi extra­po­lează. Pre­ci­zia este foarte slabă însă. Tot ce știm e că se taie ile­gal, că tăie­rile ile­gale se con­cen­trează în spe­cial în pădu­rile pro­pri­e­tate pri­vată și că sta­tul — prin poli­ti­cieni — a făcut o gre­șe­ală majoră retro­ce­dând necon­tro­lat pădu­rile către oameni. Unga­ria a dat foș­ti­lor pro­pri­e­tari de păduri acțiuni de stat și a păs­trat pădu­rile sub con­trol. Ca de obi­cei au fost mai deș­tepți ca noi.

      3. După 9 ani de stu­dii sil­vice, liceu și facul­tate, cre­deți că e cazul să-mi țineți o pre­le­gere des­pre rolul pădu­ri­lor?

      4. Deșer­ti­fi­ca­rea nu e cau­zată de tăie­rile ile­gale din pădu­rile româ­nești. Feno­me­nul e mult mai larg și are legă­tură cu schim­bă­rile cli­ma­tice gene­rate de încă­l­zi­rea pla­ne­tară. Dacă defri­șăm (adică dacă desfi­in­țăm pădu­rile) ampli­fi­căm feno­me­nul, de acord. Dar repet, în Româ­nia nu se defri­șează, ci se exploa­tează ile­gal. În urma tăie­ri­lor ile­gale apare pădure de obi­cei, mai proasta cali­ta­tiv, pen­tru că pro­pri­e­ta­rii care au comis abu­zul nu vor să plă­tească lucrări sil­vice de cali­tate.

      5. Arti­co­lul ăsta este des­pre rări­turi. Care sunt niște lucrări sil­vice impor­tante. Și are legă­tură cu nevoia de a asi­gura pădu­ri­lor o struc­tură mai sta­bilă. Exploa­ta­rea prin rări­turi până la vâr­ste mai îna­in­tate nu gene­rează defri­șări și nici tăieri ile­gale. E vorba de a extrage 5–7% din volum cu sco­pul de a favo­riza pro­duc­ția de lemn de cali­tate și dema­ra­rea tim­pu­rie a rege­ne­ră­rii natu­rale. Înțe­le­geți asta?

      Con­clu­zie: ames­te­cați tot felul de idei și iese un fel de borș. Cam asta fac și unele tele­vi­ziuni și diverși oameni, cu sco­pul de a face tămbă­lău pe tema pădu­ri­lor. Și acest tămbă­lău nu are decât un sin­gur țel: opri­rea totală a exploa­tă­ri­lor de lemn în Româ­nia. De ce? Nu știu. Există peste 150.000 de români care tră­iesc de pe urma indus­triei lem­nu­lui. Ce vor face ei? Există o nevoie anu­ală de 10–12 mili­oane mc de lemn de foc. În con­struc­ții se folo­sește de ase­me­nea mult lemn. De unde îl vom lua? Impor­tăm? Cu ce cos­turi? Ten­ta­ția fur­tu­lui de lemn din pădure nu va dis­pă­rea. Păzim non-stop pădu­rile? Cu ce bani, pen­tru că nu vom mai avea veni­tu­rile din vân­za­rea lem­nu­lui? Plă­tește cineva sala­riul celor care fac pază? Aș putea con­ti­nua între­bă­rile, la care toți cei care se cla­mează mari apă­ră­tori ai pădu­rii n-au răs­pun­suri con­crete.

      20
      1
    • Padurarul

      Esti TOTAL nein­for­mat. Dar iti dai cu pare­rea. De ex. Unde 36% FF in 1990 ?? In rest esti una varza mare !!

      0
      0

Lasă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *