Aven­tura lui Do­nald Trump se în­cheie în zi­lele ur­mă­toare, din pă­cate nu fără o ul­timă de­mon­stra­ție a in­a­dec­vă­rii aces­tui per­so­naj în pos­tura de pre­șe­dinte al uneia din­tre cele mai pu­ter­nice na­țiuni. Sce­nele la care am asis­tat cu to­ții au fost din do­me­niul ini­ma­gi­na­bi­lu­lui pen­tru mulți, prin­tre care mă in­clud și pe mine. Era greu de în­chi­puit că așa ceva s‑ar pu­tea în­tâm­pla toc­mai în țara care se mân­drește ca lea­găn al de­mo­cra­ției. Și uite că se poate.

Ima­gi­nile mi-au amin­tit de mi­ne­ri­a­dele din Ro­mâ­nia ani­lor ’90 — oa­meni cu o edu­ca­ție pre­cară, ațâ­țați de in­di­vizi ires­pon­sa­bili, care ca­ută so­lu­ții ra­pide la ceea ce ei cred că re­pre­zintă ca­uza pro­ble­me­lor lor. Nu mă în­do­iam că și Ame­rica are in­di­vizi mai pu­țin edu­cați, așa cum sunt peste tot. Dar mă în­do­iam că ar fi ata­cat toc­mai in­sti­tu­ți­ile care le ga­ran­tează li­ber­ta­tea de a se ma­ni­festa in­di­fe­rent de nive­lul lor de in­stru­ire. Și mai ales mă în­do­iam că sta­tul ame­ri­can, care ex­ce­lează în or­ga­ni­za­rea po­li­ție­nească, poate fi luat prin sur­prin­dere de că­teva sute de oa­meni. Sau poate că doar a vrut să pară luat prin surprindere…

Ci­neva în­treba re­toric ce naiba se în­tâm­plă cu lu­mea din ju­rul nos­tru, de unde ape­tența asta pen­tru te­o­rii con­spi­ra­ți­o­niste, în­că­pă­țâ­na­rea de a re­fuza teh­no­lo­gii pre­cum vac­ci­nu­rile sau re­țe­lele 5G și tot fe­lul de alte ma­ni­fes­tări ira­țio­nale ale tot mai mul­tor se­meni. Din­colo de toate ex­pli­ca­ți­ile po­si­bile, de la lipsa de edu­ca­ție până la ma­ni­pu­la­rea ci­nică în sco­puri geo-po­li­tice, cred că există și una des­pre care vor­bim mai pu­țin: lu­mea din ju­rul nos­tru e tot mai com­plexă. Iar asta are efecte asu­pra noastră.

E greu să tră­iești fără să ai o re­pre­zen­tare cât de cât ac­cep­ta­bilă asu­pra a ceea ce te în­con­joară. Mai cu seamă când vine spre tine un no­ian de in­for­ma­ții care se cer așe­zate cap la cap pen­tru a forma o ima­gine in­te­li­gi­bilă. Ce sunt vi­ru­șii? Dar vac­ci­nu­rile? Cum func­țio­nează? Oare ne bagă ci­puri în corp ca să ne con­tro­leze? Cum arată un cip? Cine o să ne con­tro­leze? Multe în­tre­bări, prea pu­ține cu­noș­tințe ca să gă­sești răs­pun­sul. Iar dacă te apuci de că­u­tat de­ta­lii pen­tru a te do­cu­menta, vo­lu­mul de in­for­ma­ții crește ex­po­nen­țial, de­vine im­po­si­bil de ges­tio­nat și de uti­li­zat. Te simți stri­vit de com­ple­xi­ta­tea lor și aban­do­nezi. E mult mai la în­demână o te­o­rie a con­spi­ra­ției, mai ales că e foarte ușor de în­țe­les: eli­tele mondi­ale vor să re­ducă po­pu­la­ția glo­bu­lui și să o controleze.

Acum o mie de ani lu­mea era cât se poate de ușor de în­țe­les: pre­o­tul sa­tu­lui îți ex­plica tot ce aveai ne­voie să știi. Eli­tele te con­du­ceau, dar era ok pen­tru că așa era voia Dom­nu­lui. Trep­tat au apă­rut eru­di­ții, oa­meni în­vă­țați care au adă­u­gat ma­te­ma­tică lângă te­o­lo­gie, plus niște as­tro­no­mie și la­tină, îm­bo­gă­țind cu­noș­tin­țele care ex­pli­cau lu­mea din jur. Apoi eru­di­ții s‑au ră­rit pen­tru că ni­meni n‑a mai pu­tut cu­prinde de unul sin­gur toate des­co­pe­ri­rile ști­in­ței, care de­slu­șea tot mai mult ceea ce până atunci era ca­ta­lo­gat sim­plu ca “lu­cra­rea Dom­nu­lui”. Așa au apă­rut spe­cia­liș­tii: fi­zi­cieni, ma­te­ma­ti­cieni, chi­miști, bi­o­logi. Fi­e­care ști­ință s‑a dezvol­tat tot mai mult și au apă­rut spe­cia­li­zări și mai în­guste: fi­zică cu­an­tică, bi­o­chi­mie… Și spe­cia­li­za­rea a ser­vit ne­voii de a con­ti­nua dezvol­ta­rea ști­in­ței, dar pu­țini s‑au gân­dit cum mai ajunge această tot mai bo­gată cu­noaș­tere că­tre omul obiș­nuit. Pare sim­plu la prima ve­dere: sis­te­mul de edu­ca­ție tre­buie să le ex­plice pe în­de­lete fi­e­care spe­cia­li­tate în parte. Dar sunt oa­me­nii obiș­nu­iți ca­pa­bili să asam­bleze toate aceste cu­noș­tințe într‑o ima­gine cu­prin­ză­toare care să dea sens lu­cru­ri­lor din ju­rul lor?

Răs­pun­sul îl știm: nu. E prea mult, prea greu pen­tru fi­e­care in­di­vid în parte să re­con­stru­iască pen­tru pro­pria sa în­țe­le­gere lu­mea din jur. Dar ne­voia e încă acolo, do­rința încă există. Nu poți re­nunța să-ți ex­plici lu­cru­rile, nu poți trăi într‑o lume ale că­rei re­sor­turi nu le în­țe­legi, așa că fi­e­care in­di­vid se stră­duie să-și con­stru­iască o ima­gine per­so­nală cu in­stru­men­tele pe care le are la în­demână. De aceea o re­țea so­ci­ală — unde câ­țiva se­mi­docți con­stru­iesc te­o­rii abe­rante ca răs­puns la în­tre­bă­rile pe care toți și le pun — poate fi o mană ce­rească, te scu­tește de efor­tul de a stu­dia, de a ana­liza, de a de­cide. O te­o­rie nu tre­buie să fie ra­țio­nală, ar­gu­men­tată sau ba­zată pe date. Tre­buie să fie doar ușor de în­țe­les: vac­ci­nu­rile pro­duc au­tism, vi­ru­sul Co­vid este fă­cut în la­bo­ra­tor ca să fie omorâți bă­trâ­nii pen­tru că sis­te­mele de pen­sii nu mai fac față. Clar și simplu. 

De câ­teva zeci de ani teh­no­lo­gia își ac­ce­le­rează și mai mult dezvol­ta­rea, iar dis­tanța din­tre noi și ști­ință crește în­gri­jo­ră­tor. Cu alte cu­vinte pro­blema pe care o avem azi se va am­pli­fica. Iar edu­ca­ția se află în fața unei pro­vo­cări mai mari de­cât ne ima­gi­năm: un nou mod de a opera cu vo­lu­mul imens de cu­noș­tințe care ne va sta la dis­po­zi­ție. Eru­di­ția e im­po­si­bilă, spe­cia­li­za­rea ne în­de­păr­tează de în­țe­le­ge­rea în­tre­gu­lui. Sin­gura so­lu­ție vi­a­bilă este in­te­li­gența co­lec­tivă, ca­pa­ci­ta­tea noas­tră de a co­la­bora pen­tru a con­strui o nouă ima­gine a uni­ver­su­lui nostru.

Nu știu cum pu­tem ajunge acolo. Dar mi se pare tot mai clar că dacă nu că­u­tăm o cale, ha­o­sul pe care acum îl ve­dem apă­rând spo­ra­dic se va am­pli­fica. In­di­vizi bi­zari își vor im­pune ide­ile ex­tre­miste pen­tru că au aflat ei din surse si­gure că eli­tele mondi­ale sunt for­mate din pe­do­fili care vor să ne bage ci­puri în cre­ier pe care le vor co­manda prin 5G. Iar al­ții ne vor spune că po­li­tica unei țări se poate ajusta ra­pid și sim­plu in­trând în par­la­ment cu o mi­tra­li­eră în mână.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.