Lângă mul­tele aiu­reli care ne ies pe gură în ul­tima vreme, a mai apă­rut una: fo­lo­si­rea greșită a cu­vân­tu­lui ast­fel. Și nu doar în vor­bi­rea “stră­zii”, ci bine-mersi în re­cla­mele di­fu­zate la ra­dio, care — te­o­re­tic — ar tre­bui să fie ve­ri­fi­cate ri­gu­ros de că­tre niște oa­meni care cu­nosc bine limba română.

Re­clama îm­pri­ci­nată este la un pro­dus far­ma­ce­u­tic, ceva de ge­nul cremă pen­tru pi­cioare. O du­duie cu voce su­avă ex­plică as­cul­tă­to­ri­lor de ra­dio că vara, laba pi­cio­ru­lui este su­pusă tem­pe­ra­tu­ri­lor ri­di­cate, ne­ce­si­tând ast­fel o în­gri­jire spe­cială. Mo­dul ăsta de ex­pri­mare l‑am mai în­tâl­nit — i se atri­buie cu­vân­tu­lui ast­fel sem­ni­fi­ca­ția de din această ca­uză. Însă ast­fel este o formă con­trasă a ex­pre­siei în acest fel, ceea ce n‑are nici o le­gă­tură cu ca­uza, ci cu ac­țiu­nea în­făp­tu­ită de su­biect. Să fa­cem în­lo­cu­i­rea ter­me­nu­lui cu ex­pre­sia com­pletă: laba pi­cio­ru­lui este su­pusă tem­pe­ra­tu­ri­lor ri­di­cate, ne­ce­si­tând în acest fel o în­gri­jire spe­cială… des­pre care fel vor­bim, des­pre care ac­țiune a la­bei piciorului?

Fo­lo­si­rea lui ast­fel pre­su­pune un tip de ac­țiune din par­tea su­biec­tu­lui, la care apoi ne re­fe­rim spu­nând în acest fel, adică prin această ac­țiune. Exem­plu: Îl vede azi, îl vede mâni / Ast­fel dorința‑i gata. / El iar, pri­vind de săp­tămâni, / Îi cade dragă fata. Su­biec­tul e Că­tă­lina, ero­ina po­e­ziei, care pri­vește Lu­cea­fă­rul și ast­fel — ac­ționând în acest mod, adică pri­vind re­pe­tat — se îndrăgostește.

Dacă su­biec­tul este pa­siv și nu ac­țio­nează, ci su­portă con­se­cin­țele unei ac­țiuni ex­te­ri­oare, fo­lo­si­rea lui ast­fel este in­co­rectă. Laba pi­cio­ru­lui este su­pusă tem­pe­ra­tu­ri­lor ri­di­cate, ne­ce­si­tând din această ca­uză o în­gri­jire specială.

Tare mă tem că fo­lo­si­rea alan­dala a cu­vin­te­lor o să dis­trugă în­cet limba română.