Scandalul de la Hollywood este pe prima pagină de câteva zile. Un mare producător de film este descoperit a fi un mare prădător sexual, un personaj care s‑a folosit de puterea sa de decizie asupra distribuției filmelor, negociind posibilul viitor al unor tinere actrițe pentru niște favoruri sexuale. Dezgustător, spun toți acum când Harvey Weinstein a fost deconspirat public. Și vocile publice se înăspresc, feminismul câștigă teren și are ocazia să vorbească public despre o lume masculinizată în care femeile sunt victime ale unor astfel de comportamente nu doar în lumea filmului, ci peste tot.
Puțini se mai gândesc acum și la reversul medaliei. Câte actrițe mediocre sau chiar slabe ați văzut distribuite în roluri prea mari pentru talentul lor? Câte filme de o calitate dubioasă se fac doar ca să fie puse pe sticlă niște actrițe și actori submediocri? Câte femei cunoașteți sau ați cunoscut de‑a lungul timpului care au urcat trepte profesionale în societate uzând de aspectul fizic? Destule, nu‑i așa? Fiecare dintre voi ați văzut cel puțin un exemplu de domnișoară care pune la bătaie tot arsenalul de atuuri personale ca să ajungă mai sus, chiar dacă competențele și experiența nu o califică. Uitați-vă puțin prin parlamentul României. Cred că găsim niște exemple pe-acolo.
Adevărul e că sexul vinde. Societatea modernă e îmbibată de sex. Și atâta vreme cât îl vom folosi ca monedă pentru a face tranzacții se vor găsi și unii care să treacă ultima frontieră, impunându‑l ca modalitate de a te afirma. În lumi precum cele ale filmului sau modei cred că sexul e cea mai uzuală monedă. Deci hai să nu vorbim doar despre Harvey Weinstein. Hai să vorbim despre ce mesaj trimitem lumii când aproape toate reclamele implică funduri bombate, priviri lascive, buze senzuale și sâni obraznic decoltați.
Lasă un comentariu