Harta pădurilor virgine propuse de proiectul PIN MATRA

Măriți nive­lul de deta­liu (faceți zoom) pen­tru a vedea poli­goa­nele cu pădu­rile vir­gine ale pro­iec­tu­lui. Dați clic în inte­ri­o­rul unui poli­gon pen­tru a vedea deta­li­ile (supra­fața în metri pătrați).

Cri­te­ri­ile care tre­buie înde­pli­nite pen­tru ca o pădure să fie decla­rată vir­gină sau cva­si­vir­gină (tre­buie înde­pli­nite în tota­li­ta­tea lor):

Păduri virgine

Defi­ni­ție: Pădu­rea vir­gină este acea pădure care s-a for­mat şi dezvol­tat exclu­siv sub acţiu­nea fac­to­ri­lor natu­rali şi în care pro­ce­sele eco­sis­te­mice în dina­mica lor se pro­duc fără nici o influ­enţă antro­pică directă sau indi­rectă.

Cri­te­riul 1: Natu­ra­li­ta­tea
Indi­ca­tori:
1.1. Com­po­zi­ţie şi dis­tri­bu­ţie natu­rală a spe­ci­i­lor com­po­nente.
1.2. Pre­zenţa unor struc­turi com­plexe stra­ti­fi­cate în plan ver­ti­cal şi mozai­cat în plan ori­zon­tal, fiind evi­dentă tex­tura spe­ci­fică con­sti­tu­ită din faze de dezvol­tare — rege­ne­rare, tine­reţe, maturitate/ opti­mală, terminală/ bătrâ­neţe, dez­a­gre­gare.
1.3. Bio­di­ver­si­tate accen­tu­ată, inclu­siv sub rapor­tul dimen­siu­ni­lor şi vâr­stei arbo­ri­lor, unii din­tre aceş­tia având vâr­ste apro­pi­ate de limita lon­ge­vi­tă­ţii fizi­o­lo­gice. Frec­vent, struc­tură plu­rienă şi rela­tiv plu­rienă.
1.4. Lipsa inter­venţi­i­lor sil­vi­cul­tu­rale şi a celor­lalte acti­vi­tăţi antro­pice, inclu­siv a păşu­na­tu­lui domes­tic. Nu se admit cioate.
1.5. Pre­zenţa frec­ventă a lem­nu­lui mort pe picior şi la sol, aflat în dife­rite sta­dii de des­com­pu­nere.
1.6. Con­sis­tenţă (indi­cele de închi­dere a coro­na­men­tu­lui) natu­rală, adec­vată con­di­ţi­i­lor sta­ţio­nale, vari­a­bilă în raport cu faza de dezvol­tare. În con­di­ţii sta­ţio­nale pre­care con­sis­tenţa este mult subu­ni­tară (Moli­diş de stân­că­rie cal­ca­roasă, Moli­diş cu Poly­tri­chum ş.a.).
1.7. Sol neal­te­rat (cu exce­pţia ero­ziu­nii pro­duse natu­ral).
1.8. Absenţa dru­mu­ri­lor şi con­stru­cţi­i­lor în pădure, cu exce­pţia unei infras­truc­turi nece­sare mana­ge­men­tu­lui de cer­ce­tare şti­inţi­fică şi a unor tra­see tema­tice şi/sau turis­tice, pre­cum şi piche­ta­rea limi­te­lor ame­na­jis­tice.
1.9. Acce­si­bi­li­tate difi­cilă sau res­tri­cţio­nată

Cri­te­riul 2: Mări­mea supra­feţei şi limite
Indi­ca­tori:
2.1. Mări­mea supra­feţei pădu­ri­lor vir­gine (ansam­blul uni­tă­ţi­lor ame­na­jis­tice) va fi de cel puţin 20 de hec­tare (fără frag­men­tele care nu cores­pund cri­te­ri­i­lor de sele­cţie), cu exce­pţia eco­sis­te­me­lor rare şi de mare inte­res eco­lo­gic (eco­sis­teme cu Pinus cem­bra, eco­sis­teme uni­cat din Delta Dună­rii şi multe altele) pen­tru care supra­faţa minimă va fi de 10 hec­tare. Eco­sis­te­mele rare şi de mare inte­res eco­lo­gic vor fi încon­ju­rate de zone tam­pon de pro­te­cţie.
2.2. Dis­pu­nere con­ti­nuă (com­pactă) a pădu­rii, ast­fel încât să se asi­gure auto­re­gla­rea şi per­pe­tu­a­rea eco­sis­te­mu­lui.
2.3. Limite natu­rale (culmi, văi, pâraie, liziera pădu­rii ş.a.), ast­fel încât pădu­rii selec­tate să i se asi­gure sta­bi­li­tate la acţiu­nea fac­to­ri­lor externi, fără ca aceste limite să se supra­pună în mod obli­ga­to­riu cu limi­tele par­ce­lare.
2.4. Se pot include şi even­tu­ale supra­feţe care nu cores­pund cri­te­ri­i­lor de sele­cţie, fără ca aceste supra­feţe să depă­şească 10–15% din supra­faţa totală a arbo­re­tu­ri­lor care înde­pli­nesc con­di­ţi­ile de sele­cţie.
2.5. Frec­vent, con­fi­gu­ra­ţie frămân­tată a supra­feţei tere­nu­lui (cau­zată de antre­na­rea solu­lui din jurul rădă­ci­ni­lor prin­ci­pale ale arbo­ri­lor mari, dobo­râţi natu­ral).

Păduri cvasivirgine

Defi­ni­ţie: Pădu­rea cva­si­vir­gină este pădu­rea vir­gină din tre­cut, care, între timp, a sufe­rit modi­fi­cări antro­pice obser­va­bile, nesem­ni­fi­ca­tive asu­pra struc­tu­rii, sta­ţiu­nii şi pro­ce­se­lor eco­sis­te­mice.

Cri­te­riul 1: Natu­ra­li­ta­tea
Indi­ca­tori:
1.1. Com­po­zi­ţie şi dis­tri­bu­ţie natu­rală a spe­ci­i­lor com­po­nente.
1.2. Pre­zenţa unor struc­turi com­plexe stra­ti­fi­cate în plan ver­ti­cal şi mozai­cat în plan ori­zon­tal, fiind evi­dentă tex­tura spe­ci­fică con­sti­tu­ită din faze de dezvol­tare. Pot lipsi unele faze de dezvol­tare, cu deo­se­bire faza de dez­a­gre­gare sau faza de rege­ne­rare.
1.3. Bio­di­ver­si­tate ridi­cată, inclu­siv sub rapor­tul dimen­siu­ni­lor şi vâr­stei arbo­ri­lor, unii din­tre aceş­tia având ele­mente de arbo­ret cu vâr­ste de peste 150 de ani. Frec­vent, struc­tură plu­rienă şi rela­tiv plu­rienă.
1.4. Lipsa inter­venţi­i­lor sil­vi­cul­tu­rale în ultima peri­oadă de 30 de ani. Se admit cel mult 5 cioate vechi la hec­tar, având dia­me­tre de peste 15 cm, aflate în dife­rite sta­dii de des­com­pu­nere.
1.5. Pre­zenţa lem­nu­lui mort pe picior şi la sol, aflat în dife­rite sta­dii de des­com­pu­nere.
1.6. Con­sis­tenţă — indi­cele de închi­dere a coro­na­men­tu­lui — natu­rală sau apro­pi­ată de aceasta (dimi­nu­ată cu cel mult 0,2) adec­vată con­di­ţi­i­lor sta­ţio­nale, vari­a­bilă în raport cu faza de dezvol­tare. În con­di­ţii sta­ţio­nale pre­care con­sis­tenţa este mult subu­ni­tară (Moli­diş de stân­că­rie cal­ca­roasă, Moli­diş cu Poly­tri­chum ş.a.).
1.7. Sol neal­te­rat de ero­ziune dato­rată inter­venţi­i­lor antro­pice. Se admit dru­muri vechi de exploa­tare, dar aces­tea sunt neu­ti­li­zate şi aco­pe­rite în mod natu­ral cu liti­eră, plan­tule, arbu­şti, arbori şi/sau plante ier­bo­ase.
1.8. Absenţa dru­mu­ri­lor şi con­stru­cţi­i­lor în pădure sau exis­tenţa unor dru­muri care nu au fost uti­li­zate în ultima peri­oadă de 30 ani. Fac exce­pţie infras­truc­tura mana­ge­men­tu­lui de cer­ce­tare şti­inţi­fică şi a unor tra­see tema­tice şi/sau turis­tice, pre­cum şi piche­ta­rea limi­te­lor ame­na­jis­tice.

Cri­te­riul 2: Mări­mea supra­feţei şi limite
Indi­ca­tori:
2.1. Mări­mea supra­feţei pădu­ri­lor cva­si­vir­gine (ansam­blul uni­tă­ţi­lor ame­na­jis­tice) va fi de cel puţin 30 de hec­tare (fără frag­men­tele care nu cores­pund cri­te­ri­i­lor de sele­cţie), cu exce­pţia eco­sis­te­me­lor rare şi de mare inte­res eco­lo­gic (eco­sis­teme cu Pinus cem­bra, eco­sis­teme uni­cat din Delta Dună­rii şi multe altele) pen­tru care supra­faţa minimă va fi de 10 hec­tare. Eco­sis­te­mele rare şi de mare inte­res eco­lo­gic vor fi încon­ju­rate de zone tam­pon de pro­te­cţie.
2.2. Dis­pu­nere con­ti­nuă (com­pactă) a pădu­rii, ast­fel încât să se asi­gure auto­re­gla­rea şi per­pe­tu­a­rea eco­sis­te­mu­lui.
2.3. Limite natu­rale (culmi, văi, pâraie, liziera pădu­rii ş.a.), ast­fel încât pădu­rii selec­tate să i se asi­gure sta­bi­li­tate la acţiu­nea fac­to­ri­lor externi, fără ca aceste limite să se supra­pună în mod obli­ga­to­riu cu limi­tele par­ce­lare. Pădu­rea cva­si­vir­gină poate fi măr­gi­nită şi de limite arti­fi­ci­ale: dru­muri per­ma­nente, culoare pen­tru linii de îna­ltă ten­siune sau alte uti­li­tăţi, linii par­ce­lare des­chise, căi ferate ş.a.
2.4. Supra­feţele care nu cores­pund cri­te­ri­u­lui de natu­ra­li­tate (cri­te­riul 1) nu pot depăşi 15% din supra­faţa totală a arbo­re­tu­ri­lor care înde­pli­nesc cri­te­ri­ile de sele­cţie.
2.5. Frec­vent, con­fi­gu­ra­ţie frămân­tată a supra­feţei tere­nu­lui (cau­zată de antre­na­rea solu­lui din jurul rădă­ci­ni­lor prin­ci­pale ale arbo­ri­lor mari, dobo­râţi natu­ral).