Harta pădurilor virgine propuse de proiectul PIN MATRA

Măriți nivelul de detaliu (faceți zoom) pen­tru a vedea poligoanele cu pădurile vir­gine ale proiec­tu­lui. Dați clic în inte­ri­orul unui poligon pen­tru a vedea detali­ile (suprafața în metri pătrați).

Cri­teri­ile care tre­buie îndepli­n­ite pen­tru ca o pădure să fie declarată vir­gină sau cva­sivir­gină (tre­buie îndepli­n­ite în total­i­tatea lor):

Păduri virgine

Definiție: Pădurea vir­gină este acea pădure care s‑a for­mat şi dez­voltat exclu­siv sub acţi­unea fac­to­rilor nat­u­rali şi în care pro­ce­sele eco­sis­temice în dinam­ica lor se pro­duc fără nici o influ­enţă antrop­ică directă sau indi­rectă.

Cri­teriul 1: Nat­u­ral­i­tatea
Indi­ca­tori:
1.1. Com­poz­iţie şi dis­tribuţie nat­u­rală a speci­ilor com­po­nente.
1.2. Prezenţa unor struc­turi com­plexe strat­ifi­cate în plan ver­ti­cal şi moza­icat în plan ori­zon­tal, fiind evi­dentă tex­tura speci­fică con­sti­tu­ită din faze de dez­voltare — regener­are, tinereţe, maturitate/ opti­mală, terminală/ bătrâneţe, deza­gre­gare.
1.3. Bio­di­ver­si­tate accen­tu­ată, inclu­siv sub rapor­tul dimen­si­u­nilor şi vârstei arbo­rilor, unii din­tre aceş­tia având vârste apropi­ate de limita longevităţii fizio­log­ice. Frecvent, struc­tură plurienă şi rel­a­tiv plurienă.
1.4. Lipsa inter­venţi­ilor sil­vi­cul­tur­ale şi a celor­lalte activ­ităţi antrop­ice, inclu­siv a păşu­natu­lui domes­tic. Nu se admit cioate.
1.5. Prezenţa frecventă a lem­nu­lui mort pe picior şi la sol, aflat în diferite stadii de descom­punere.
1.6. Con­sis­tenţă (indicele de închidere a coro­n­a­men­tu­lui) nat­u­rală, adec­vată condiţi­ilor staţionale, vari­abilă în raport cu faza de dez­voltare. În condiţii staţionale pre­care con­sis­tenţa este mult sub­uni­tară (Molidiş de stâncărie cal­caroasă, Molidiş cu Poly­trichum ş.a.).
1.7. Sol neal­terat (cu excepţia eroz­i­u­nii pro­duse nat­ural).
1.8. Absenţa dru­murilor şi con­strucţi­ilor în pădure, cu excepţia unei infra­struc­turi nece­sare man­age­men­tu­lui de cerc­etare şti­inţi­fică şi a unor trasee tem­at­ice şi/sau tur­is­tice, pre­cum şi pichetarea lim­itelor ame­na­jis­tice.
1.9. Acce­si­bil­i­tate difi­cilă sau restricţion­ată

Cri­teriul 2: Mărimea suprafeţei şi lim­ite
Indi­ca­tori:
2.1. Mărimea suprafeţei pădurilor vir­gine (ansam­blul unităţilor ame­na­jis­tice) va fi de cel puţin 20 de hectare (fără frag­mentele care nu core­spund cri­teri­ilor de selecţie), cu excepţia eco­sis­temelor rare şi de mare interes eco­logic (eco­sis­teme cu Pinus cem­bra, eco­sis­teme uni­cat din Delta Dunării şi multe altele) pen­tru care suprafaţa min­imă va fi de 10 hectare. Eco­sis­temele rare şi de mare interes eco­logic vor fi încon­ju­rate de zone tam­pon de pro­tecţie.
2.2. Dis­punere con­tinuă (com­pactă) a pădurii, ast­fel încât să se asig­ure autoreglarea şi per­pet­u­area eco­sis­temu­lui.
2.3. Lim­ite nat­u­rale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ş.a.), ast­fel încât pădurii selec­tate să i se asig­ure sta­bil­i­tate la acţi­unea fac­to­rilor externi, fără ca aceste lim­ite să se supra­pună în mod oblig­a­to­riu cu lim­itele parce­lare.
2.4. Se pot include şi even­tuale suprafeţe care nu core­spund cri­teri­ilor de selecţie, fără ca aceste suprafeţe să depăşească 10–15% din suprafaţa totală a arbore­turilor care îndeplinesc condiţi­ile de selecţie.
2.5. Frecvent, con­fig­u­raţie frămân­tată a suprafeţei terenu­lui (cauzată de antrenarea solu­lui din jurul rădăcinilor prin­ci­pale ale arbo­rilor mari, doborâţi nat­ural).

Păduri cvasivirgine

Definiţie: Pădurea cva­sivir­gină este pădurea vir­gină din tre­cut, care, între timp, a suferit mod­i­ficări antrop­ice observ­abile, nesem­ni­fica­tive asupra struc­turii, staţi­u­nii şi pro­ce­selor eco­sis­temice.

Cri­teriul 1: Nat­u­ral­i­tatea
Indi­ca­tori:
1.1. Com­poz­iţie şi dis­tribuţie nat­u­rală a speci­ilor com­po­nente.
1.2. Prezenţa unor struc­turi com­plexe strat­ifi­cate în plan ver­ti­cal şi moza­icat în plan ori­zon­tal, fiind evi­dentă tex­tura speci­fică con­sti­tu­ită din faze de dez­voltare. Pot lipsi unele faze de dez­voltare, cu deose­bire faza de deza­gre­gare sau faza de regener­are.
1.3. Bio­di­ver­si­tate ridi­cată, inclu­siv sub rapor­tul dimen­si­u­nilor şi vârstei arbo­rilor, unii din­tre aceş­tia având ele­mente de arboret cu vârste de peste 150 de ani. Frecvent, struc­tură plurienă şi rel­a­tiv plurienă.
1.4. Lipsa inter­venţi­ilor sil­vi­cul­tur­ale în ultima perioadă de 30 de ani. Se admit cel mult 5 cioate vechi la hec­tar, având diame­tre de peste 15 cm, aflate în diferite stadii de descom­punere.
1.5. Prezenţa lem­nu­lui mort pe picior şi la sol, aflat în diferite stadii de descom­punere.
1.6. Con­sis­tenţă — indicele de închidere a coro­n­a­men­tu­lui — nat­u­rală sau apropi­ată de aceasta (dimin­u­ată cu cel mult 0,2) adec­vată condiţi­ilor staţionale, vari­abilă în raport cu faza de dez­voltare. În condiţii staţionale pre­care con­sis­tenţa este mult sub­uni­tară (Molidiş de stâncărie cal­caroasă, Molidiş cu Poly­trichum ş.a.).
1.7. Sol neal­terat de eroz­i­une datorată inter­venţi­ilor antrop­ice. Se admit dru­muri vechi de exploatare, dar aces­tea sunt neu­ti­lizate şi acoperite în mod nat­ural cu litieră, plan­tule, arbuşti, arbori şi/sau plante ier­boase.
1.8. Absenţa dru­murilor şi con­strucţi­ilor în pădure sau exis­tenţa unor dru­muri care nu au fost uti­lizate în ultima perioadă de 30 ani. Fac excepţie infra­struc­tura man­age­men­tu­lui de cerc­etare şti­inţi­fică şi a unor trasee tem­at­ice şi/sau tur­is­tice, pre­cum şi pichetarea lim­itelor ame­na­jis­tice.

Cri­teriul 2: Mărimea suprafeţei şi lim­ite
Indi­ca­tori:
2.1. Mărimea suprafeţei pădurilor cva­sivir­gine (ansam­blul unităţilor ame­na­jis­tice) va fi de cel puţin 30 de hectare (fără frag­mentele care nu core­spund cri­teri­ilor de selecţie), cu excepţia eco­sis­temelor rare şi de mare interes eco­logic (eco­sis­teme cu Pinus cem­bra, eco­sis­teme uni­cat din Delta Dunării şi multe altele) pen­tru care suprafaţa min­imă va fi de 10 hectare. Eco­sis­temele rare şi de mare interes eco­logic vor fi încon­ju­rate de zone tam­pon de pro­tecţie.
2.2. Dis­punere con­tinuă (com­pactă) a pădurii, ast­fel încât să se asig­ure autoreglarea şi per­pet­u­area eco­sis­temu­lui.
2.3. Lim­ite nat­u­rale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ş.a.), ast­fel încât pădurii selec­tate să i se asig­ure sta­bil­i­tate la acţi­unea fac­to­rilor externi, fără ca aceste lim­ite să se supra­pună în mod oblig­a­to­riu cu lim­itele parce­lare. Pădurea cva­sivir­gină poate fi mărginită şi de lim­ite arti­fi­ciale: dru­muri per­ma­nente, culoare pen­tru linii de înaltă ten­si­une sau alte util­ităţi, linii parce­lare deschise, căi fer­ate ş.a.
2.4. Suprafeţele care nu core­spund cri­teri­u­lui de nat­u­ral­i­tate (cri­teriul 1) nu pot depăşi 15% din suprafaţa totală a arbore­turilor care îndeplinesc cri­teri­ile de selecţie.
2.5. Frecvent, con­fig­u­raţie frămân­tată a suprafeţei terenu­lui (cauzată de antrenarea solu­lui din jurul rădăcinilor prin­ci­pale ale arbo­rilor mari, doborâţi nat­ural).

Meniu