Abia as­tăzi am re­u­șit să pun mâna pe do­vada clară a fap­tu­lui că ro­mâ­nii sunt un po­por ex­cep­țio­nal de in­te­li­gent. Este ade­vă­rat, am aș­tep­tat des­tul de mult pen­tru că am vrut să am ar­gu­mente ire­fu­ta­bile, care să re­ziste chiar și ce­lui mai vi­ru­lent cri­tic al ideii că ro­mâ­nii sunt ge­ni­ile pla­ne­tei. Pen­tru că sun­tem, cre­deți-mă. Și în nici un caz nu am să aduc ar­gu­mente din ca­te­go­ria Pa­vel Co­ruț sau Na­po­leon Să­vescu, ci probe so­lide fur­ni­zate de o mul­ti­na­țio­nală cre­di­bilă și per­fect se­ri­oasă, pre­cum și de un site web care are o cre­di­bi­li­tate ne­în­do­iel­nică. Dar iată des­pre ce e vorba.

ANALISTUL MEDITERANEAN
Po­ves­tire cu fi­nal predefinit

Ex­po­zi­țiu­nea (unde to­tul pare simplu)

Pe site-ul Bes­tJobs a fost pu­bli­cată o po­zi­ție de ana­list fi­nan­ciar pen­tru re­giu­nea me­di­te­ra­ne­ană, la Eric­s­son Ro­mâ­nia. Mai mult ca si­gur că peste ceva timp po­zi­ția se va în­chide și am să-mi pierd do­vada pre­ți­oasă, așa că îi trag o co­pie chiar acum. Așa! Acum va rămâne pen­tru posteritate. 

In­triga (treaba în­cepe să se complice)

După cum se poate ve­dea, Eric­s­son ca­ută pe ci­neva care să știe pro­cese de bu­si­ness, mo­dele fi­nan­ci­are și de bu­si­ness, con­ta­bi­li­tate și ra­por­tare ma­na­ge­ri­ală – toate as­tea la un nivel foarte bun. Se mai cer com­pe­tențe de ma­na­ge­ment al schim­bă­rii, abi­li­tăți de co­mu­ni­care și re­la­țio­nare, com­pe­tențe de SAP și con­tro­l­ling. Per­soana tre­buie să fie ana­li­tică, dar și ino­va­toare și să vor­bească en­gleza flu­ent. Bașca, n‑ar fi rău să aibă și un MBA. Toate as­tea îi vor servi ca să-și în­cu­nu­neze ca­riera pro­fe­sio­nală cu pos­tul de ana­list fi­nan­ciar al re­giu­nii me­di­te­ra­ne­ene ericssoniene.

Des­fă­șu­ra­rea ac­țiu­nii (con­fu­zia de­vine generală)

Dar să ve­dem ce‑i re­zervă Eric­s­son no­ro­co­su­lui vi­i­tor cor­po­ra­tist. Păi mai în­tâi o să ci­tească toate co­men­zile de vân­zare și o să le ana­li­zeze (adică o să le ve­ri­fice ca nu‑s greșite pre­țu­rile), o să ve­ri­fice con­so­li­da­rea (adică o să frece câ­teva zile niște ex­ce­luri în­gro­zi­toare cu multe ci­fre), o să ve­ri­fice ce s‑a mai chel­tuit prin com­pa­nie, in­clu­siv pe fi­e­care cen­tru de cost în parte (adică o să pună în­tre­bări ne­plă­cute co­le­gi­lor), ce pro­vi­zi­oane s‑au fă­cut (adică o să ur­mă­rească atent dacă nu poate re­duce bu­gete) și cum stă ca­pi­ta­lul ru­lant (adică o să‑i bată la cap pe unii să în­ca­seze și pe al­ții să nu plă­tească). O să facă pre­cum bu­ge­tul. Am lă­sat la urmă cea mai grea treabă: va crea și în­tre­ține no­men­cla­toa­rele (adică va băga date în SAP).

Tre­buie să fiu de acord că, pen­tru a duce la în­de­pli­nire ast­fel de sar­cini com­plexe, dar con­sis­tente în­tre ele, e ne­voie de toate com­pe­ten­țele de mai sus. Și, până la urmă de ce ai face un MBA sau ai în­văța pro­cese de bu­si­ness și mo­dele fi­nan­ci­are, dacă nu ai avea într‑o bună zi oport­u­ni­ta­tea de a băga un cli­ent în no­men­cla­tor? Nu e asta o ope­ra­ție unde toate aceste abi­li­tăți cu greu do­bân­dite se îm­ple­tesc ar­mo­nios pen­tru a te îm­plini profesional?

Punc­tul cul­mi­nant (sau de ce ne um­flă râsul)

Da, dra­gii mei, deși mulți nu ar crede, după cum pu­teți ve­dea cu ochii voș­tri în do­vada ata­șată, există 533 de ro­mâni care co­res­pund aces­tor pre­ten­ți­oase con­di­ții. Din pă­cate nu vă pot spune nu­mele lor, dar sunt si­gur că ei sunt doar cei care sunt mo­men­tan dis­po­ni­bili – de­si­gur mai există mulți al­ții care ar co­res­punde, dar ei sunt deja an­ga­jați în di­verse com­pa­nii pe care le sus­țin pe ume­rii lor, prin com­pe­tență și profesionalism.

Dez­no­dămân­tul (aici re­ve­nim la re­a­li­tate și de­vine tragic)

Domni­șoa­rele sau doam­nele din de­par­ta­men­tul HR al Eric­s­son Ro­mâ­nia tre­buie să se ca­ute la cap, si­gur au niște cir­cu­ite arse. Să faci o ast­fel de ce­rință pen­tru un amă­rât de post de ana­list fi­nan­ciar, pe care pro­ba­bil îl plă­tesc și prost, tre­buie ori să ai un tu­peu ne­mă­su­rat, ori să n‑ai ha­bar des­pre ce vor­bești. În ca­zul de față aș miza pe am­bele variante.

Ce se va în­tâm­pla în re­a­li­tate este că, după ce vor fi triat cv-urile de os­pă­tari pe vase de croa­zieră și troller‑i de jo­buri, din cele peste 533 de apli­ca­ții, plus încă vreo sută de­puse în până la ter­me­nul li­mită, vor rămâne ma­xim 10 care vor în­de­plini mă­car ju­mă­tate din ce­rințe. O să‑i cheme pe amă­râți la in­ter­viu, o să aleagă pro­ba­bil pe unul/una din­tre ei și îi vor crea în fe­lul ăsta im­pre­sia greșită că chiar are com­pe­ten­țele astea.

Epi­log

Nu‑i așa că v‑am con­vins? Ro­mâ­nii sunt ge­ni­ali! Și cei care an­ga­jează, dar mai cu seamă cei angajați…


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.