Abia astăzi am reușit să pun mâna pe dovada clară a faptului că românii sunt un popor excepțional de inteligent. Este adevărat, am așteptat destul de mult pentru că am vrut să am argumente irefutabile, care să reziste chiar și celui mai virulent critic al ideii că românii sunt geniile planetei. Pentru că suntem, credeți-mă. Și în nici un caz nu am să aduc argumente din categoria Pavel Coruț sau Napoleon Săvescu, ci probe solide furnizate de o multinațională credibilă și perfect serioasă, precum și de un site web care are o credibilitate neîndoielnică. Dar iată despre ce e vorba.
ANALISTUL MEDITERANEAN
Povestire cu final predefinit
Expozițiunea (unde totul pare simplu)
Pe site-ul BestJobs a fost publicată o poziție de analist financiar pentru regiunea mediteraneană, la Ericsson România. Mai mult ca sigur că peste ceva timp poziția se va închide și am să-mi pierd dovada prețioasă, așa că îi trag o copie chiar acum. Așa! Acum va rămâne pentru posteritate.
Intriga (treaba începe să se complice)
După cum se poate vedea, Ericsson caută pe cineva care să știe procese de business, modele financiare și de business, contabilitate și raportare managerială – toate astea la un nivel foarte bun. Se mai cer competențe de management al schimbării, abilități de comunicare și relaționare, competențe de SAP și controlling. Persoana trebuie să fie analitică, dar și inovatoare și să vorbească engleza fluent. Bașca, n‑ar fi rău să aibă și un MBA. Toate astea îi vor servi ca să-și încununeze cariera profesională cu postul de analist financiar al regiunii mediteraneene ericssoniene.
Desfășurarea acțiunii (confuzia devine generală)
Dar să vedem ce‑i rezervă Ericsson norocosului viitor corporatist. Păi mai întâi o să citească toate comenzile de vânzare și o să le analizeze (adică o să le verifice ca nu‑s greșite prețurile), o să verifice consolidarea (adică o să frece câteva zile niște exceluri îngrozitoare cu multe cifre), o să verifice ce s‑a mai cheltuit prin companie, inclusiv pe fiecare centru de cost în parte (adică o să pună întrebări neplăcute colegilor), ce provizioane s‑au făcut (adică o să urmărească atent dacă nu poate reduce bugete) și cum stă capitalul rulant (adică o să‑i bată la cap pe unii să încaseze și pe alții să nu plătească). O să facă precum bugetul. Am lăsat la urmă cea mai grea treabă: va crea și întreține nomenclatoarele (adică va băga date în SAP).
Trebuie să fiu de acord că, pentru a duce la îndeplinire astfel de sarcini complexe, dar consistente între ele, e nevoie de toate competențele de mai sus. Și, până la urmă de ce ai face un MBA sau ai învăța procese de business și modele financiare, dacă nu ai avea într‑o bună zi oportunitatea de a băga un client în nomenclator? Nu e asta o operație unde toate aceste abilități cu greu dobândite se împletesc armonios pentru a te împlini profesional?
Punctul culminant (sau de ce ne umflă râsul)
Da, dragii mei, deși mulți nu ar crede, după cum puteți vedea cu ochii voștri în dovada atașată, există 533 de români care corespund acestor pretențioase condiții. Din păcate nu vă pot spune numele lor, dar sunt sigur că ei sunt doar cei care sunt momentan disponibili – desigur mai există mulți alții care ar corespunde, dar ei sunt deja angajați în diverse companii pe care le susțin pe umerii lor, prin competență și profesionalism.
Deznodământul (aici revenim la realitate și devine tragic)
Domnișoarele sau doamnele din departamentul HR al Ericsson România trebuie să se caute la cap, sigur au niște circuite arse. Să faci o astfel de cerință pentru un amărât de post de analist financiar, pe care probabil îl plătesc și prost, trebuie ori să ai un tupeu nemăsurat, ori să n‑ai habar despre ce vorbești. În cazul de față aș miza pe ambele variante.
Ce se va întâmpla în realitate este că, după ce vor fi triat cv-urile de ospătari pe vase de croazieră și troller‑i de joburi, din cele peste 533 de aplicații, plus încă vreo sută depuse în până la termenul limită, vor rămâne maxim 10 care vor îndeplini măcar jumătate din cerințe. O să‑i cheme pe amărâți la interviu, o să aleagă probabil pe unul/una dintre ei și îi vor crea în felul ăsta impresia greșită că chiar are competențele astea.
Epilog
Nu‑i așa că v‑am convins? Românii sunt geniali! Și cei care angajează, dar mai cu seamă cei angajați…
Lasă un comentariu