Cea mai mișto țară din lume

În seara asta am bân­tuit pe net de colo-colo, pur­tat prob­a­bil de ultimele rafale ale vis­colu­lui de afară, pe care l‑am sfi­dat stând nemiș­cat în casă. E ade­vărat că fiind “between jobs”, mi-am per­mis asta, alt­minteri tre­buia să mă încolonez și eu în lun­gul șir de mașini care se stră­duie să intre și să iasă din oraș în fiecare dimineață. Și cum umblam eu așa, de colo-colo pe net, am dat peste un arti­col mai vechi din Kamikaze – Hanno Hofer, un tip foarte pitoresc, povestește un mozaic de întâm­plări mai vechi și mai noi, cu un umor savuros. Toaleta de pe acoperiș, gră­d­i­narul care juca la Car­i­tas, nea Vasile-dimineața-pe-răcoare și partenerul lui slab de prostată, con­tra­ba­sul lipit cu Pox­ipol cu care toc­mai i se cân­tase lui Jiri Men­zel. Și, în final, neamțul care a cân­tat la muz­icuță la micro­fonul gării Chi­tila, mar­când ast­fel cel mai impor­tant moment din viața lui, pe care l‑a plătit cu o sti­clă de whisky începută. Con­cluzia lui: Româ­nia e cea mai mișto țară din lume.

Mi-am adus aminte că pub­li­cația Kamikaze (vedeți ce fru­mos am evi­tat caco­fo­nia…) s‑a desprins din Acad­e­mia Cațavencu și mi-am zis: ia, să vedem ce mai fac dom­nii de la Cațavencu! Pe drum m‑am nițel rătăcit și am ajuns la Cațavencii – altă ramură desprinsă din aceeași acad­e­mie. Aici aflu că sen­a­torul vier­milor – Iulian Urban – pleacă din PDL, dar rămâne în Senat. Câtă dăruire! Curios cum sunt, am dat fuga pe blogul vier­mănos să aflu cum e cu demisia și m‑am lămu­rit pe deplin: i s‑a pus pata pe PDL, da’ nu pleacă din Senat pen­tru că tre­buie să apere DNA și ANI. Doamne, ce ți‑e și cu conști­ința asta…

Până la urmă am ajuns și la alma mater, Acad­e­mia Cațavencu. Cu feri­cire am aflat că Hrușcă – însu­flețit de can­ti­tatea de zăpadă căzută – vrea să mai bage o șarjă de ler, iar Fuego a vor­bit cu mă-sa să reia și ea împodobitul bradu­lui. Cică acuma cumpără brazi arti­fi­ciali de pe eBay, că ăia nat­u­rali nu se mai găs­esc. Dacă veni vorba, am pen­tru Fuego o vari­antă rapidă de exe­cuție. Nițel mai sus în pag­ina Acad­e­miei e o scrisoare a lu’ Marean către Oana, noul cuplu mon­den despre care se îngh­e­suie toți să vor­bească. Mă uit, mă min­unez și mă întreb: ce dracu’ o fi găsit la ăsta? Vorba lui Dudu, pri­etenul și colegul meu de școală sil­vică, un moldovean hâtru din Huși: “apăi nici eu n‑oi fi rupt din stele, da’ aista‑i din cale-afară di urât”. M‑am gân­dit că juna tom­natecă o avea vreo dezmințire ceva – auzisem că ar avea un blog. L‑am găbuit rapid și-am aflat că nepoata lui Paul Niculescu-Mizil (fost sec­re­tar cu pro­pa­ganda, fost viceprim min­istru comu­nist) trăiește o întâm­plare firească și min­unată (aici nu pun link că nu vreau să apar la trackback-urile duduiei, nu vă fie lene, mai căutați-vă și sin­guri). Bineînțe­les cu nimeni altul decât Marean Vanghe­lie. Mă uit la poze, mă frec la ochi, Marean tot acolo! Doamne, chipeș e! Doamna Oana zice că e și inteligent…

La tele­vi­zor o dom­nișoară mod­er­a­tor de la Real­i­tatea își dă duhul în direct încer­când să înfiereze pe unii care n‑au deszăpezit la Șin­drilița. Cică niște oameni stau acolo de ieri. Or fi stând. Cine i‑a trimis acolo? Tot ăla să‑i și scoată. Mașinile de deszăpezire de la Romprest au vrut să ajute la elib­er­area DN1, da’ n‑aveau rovi­gnetă. Și să vezi belea, sis­temul ăsta nou cu camere de supraveg­here nu te lasă să scapi fără amendă. Așa că s‑au dus fru­mos înapoi, au cumpărat rovi­gnete și pe urmă au sal­vat nați­unea de omăt. În tim­pul ăsta cică sunt 100 de inconș­tienți care con­tinuă să behăie pe scările Teatru­lui Național împotriva lui Băs­escu și a cui mai știu ei. Sunt doar nițel deza­măgiți că nu prea mai e presa de față, dar înțe­leg și ei situ­ația: repor­terii s‑au dus acuma să ia inter­vi­uri cu ăia de mor prin mașinile înzăpezite. Asta face acum mai multe puncte de audi­ență.

Româ­nia e un spec­ta­col total și con­tinuu. E imposi­bil să te plic­tisești în țara asta. Și mă gân­deam că s‑ar putea să nu privim lucrurile astea din cel mai potrivit unghi: chiar ne dorim așa de mult o țară ca afară? Ne putem lipsi de umorul ăsta nes­fârșit? Nu e oare suprema lib­er­tate aceea de a găsi oricând și pen­tru orice prob­lemă o soluție orig­i­nală? Ne putem aban­dona trăsă­tura noas­tră națion­ală cea mai preg­nantă – des­cur­căre­nia? Nu ar tre­bui oare să ne iubim țara pen­tru că este ceea ce este, în loc să o urâm că nu este ceea ce nu poate fi?

Cum spunea cineva pe un blog – îmi pare rău că n‑am sal­vat link-ul – dacă n‑o iubim pe Româ­nia, așa proastă și curvă cum e, o să vină alții să ne‑o iubească. Pe‑o sti­clă începută de whisky.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. joyflint

    Multi­na­tionalele au adus lohn-ul. Acum bate foehn*-ul si am ramas in necazul nos­tru, asa cum eram. De la Cara­giale am invatat hazul de necaz. Dar nu prea mai este cazul.
    *este criza, pen­tru orice exper­tiza. (joyflint, Anul Cara­giale)

  2. joyflint

    Reforme.

    • Sorin Sfirlogea

      Reforme… Asta înseamnă change man­age­ment. Din expe­riența mea (și aș zice că am ceva) e cea mai grea activ­i­tate. În Româ­nia nu am v azut încă un pro­ces de schim­bare com­plet reușit. Unele multi­naționale au încer­cat așa ceva și sin­gurii care au reușit ceva au fost cei care au impus schim­barea. Orice altă tehnică — negociere, edu­care, par­tic­i­pare — au eșuat.

      De aia zic: poate că avem hazul nos­tru, așa cum sun­tem. Poate schim­barea nu e dome­niul nos­tru de exper­tiză. Poate că dacă ieșim din Cara­giale nu mai avem nici un haz.

  3. joyflint

    Tre­buie.

    • Sorin Sfirlogea

      Da, tre­buie. Adică tre­buie să recunosc că ai fost prea sub­til pen­tru mine, nu mă prind unde bați în comen­tari­ile de mai sus… 🙂
      Poate mă ajuți să (re)intru în dis­cuție.

  4. joyflint

    Ca sa ai, tre­buie sa dai — ca sa dai, tre­buie sa ai. La aceasta dilema, unii nu se pot gandi , actioneaza.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu