În curând se vor împlini șase luni de când scriam despre Nokia și calculele lor greșite de business. Cu puțin timp în urmă am avut confirmarea că nu m‑am înșelat în privința lor: valoarea acțiunilor a scăzut cu 20% în doar două zile ca urmare a anunțării rezultatelor pe primul trimestru al anului 2012. Vânzările de telefoane ieftine au scăzut dramatic, iar pe sectorul de smartphone Nokia nu a reușit să puncteze deloc cu gama lor, Lumia. Unul din principalele motive în opinia mea este sistemul de operare Windows.
Am așteptat puțin ca să mă conving că nu e o scădere accidentală, speculativă. Din nefericire pentru ei nu e cazul. Nokia sângerează abundent. Au început deci să-și pună problema unei separări a diviziilor de business, adică să scape de telefoanele ieftine, mizând totul pe smartphone-urile Lumia. Mai fac o predicție: căderea va continua. Trebuie să se întâmple o minune pentru ca Nokia să-și revină. Ceea ce mă aștept să se întâmple este schimbarea managementului, iar noua echipă să primească probabil sarcina de a vinde ceea ce nu e profitabil. Dacă nu cumva se vor vinde cu totul. Bănuiesc că cei de la Samsung de-abia așteaptă.
Tot zilele trecute, noul ministru al agriculturii – un anume domn Stelian Fuia – descoperea cu voce tare că Ceaușescu n‑a fost tâmpit când a cooperativizat agricultura, pentru că doar pe suprafețe mari se poate obține productivitate. Trec peste faptul că domnul Fuia uită cum s‑a făcut acea cooperativizare, ceea ce ar trebui să‑l facă mult mai rezervat în a‑i atribui valențe pozitive. Dar nu pot să nu remarc că domnia sa are un istoric profesional foarte interesant: 1993–1995 – specialist marketing la compania AgrEvo GmbH; 1995–1996 — manager vânzări — Monsanto Romania SRL; 1996–1999 — Business Development Manager pentru Europa Centrală și CIS (fostul URSS) — Monsanto Europe SA, Brussels, Belgia ; 1999–2002 — Director Comercial – Monsanto Romania Ltd.; 2002–2005 — Director Executiv Procera Agrochemicals Romania. Nu‑i așa că începe să aibă sens? Păi cum să vândă Monsanto semințe modificate genetic și chimicalele asociate lui nea Ilie de pe glie? Trebuie mai întâi “cooperativizat”. Suprafețe mari, agricultură chimizată, profit meseriaș.
Domnul Fuia ne asigură într-un interviu din Adevărul că nimeni nu pleacă din România cu pământul în geantă și nu pot să nu‑i dau dreptate. Ce dracu’ să faci cu niște țărână plină de chimicale? Când e așa simplu să pui porumb și soia și alte chestii specifice agriculturii industriale, să ierbicidezi tot ce mișcă, să recoltezi și apoi să vinzi. Pământul nu‑l vrea nimeni, domnu’ Fuia, ei au venit după profit. Între timp noi nu vom mai mânca roșii de la piață, ci de la supermarket, de unde și domnul Fuia se laudă că-și face cumpărăturile.
De partea celalaltă țaranul român e tot mai puțin dornic să muncească. Dacă te duci în satele din jurul Bucureștiului și încerci să tocmești oameni la muncă, rămâi cu banii în mână, chiar dacă oferi 70–80 lei pe zi. Nea Ilie preferă să meargă la birt și să bea un rachiu “pe caiet” și să învețe să silabisească: uelcăm Monsanto.
Deși bănuiam că e așa, tot am rămas uimit de statisticile noastre referitoare la rata de ocupare a forței de muncă. Avem un halucinant procent de 20% din populație care muncește ca angajat în economia românească. Ceva mai mult de 4 milioane de români plătesc impozite și taxe. Scădeți din ăștia încă vreun milion și ceva care sunt bugetarii – ei nu produc valoare, ci sunt plătiți pentru servicii din impozite și taxe. Rezultă că vreo 3 milioane (din 20–21 total) muncesc cu carte de muncă și produc valoare concretă. Probabil or mai fi vreo 2–3 milioane care muncesc în afară și trimit bani acasă, dar nu dau nici un impozit sau taxă la buget. Nu vi se pare uluitor?
Am aruncat o privire în bugetul de stat pe 2012, ca să înțeleg structura veniturilor. Din totalul de 95 miliarde lei, 56 miliarde vin din TVA. România își bazează bugetul, adică pensiile și salariile bugetarilor și sănătatea și armata și toate celelalte pe impozitarea consumului, nu pe venituri generate de muncă. Piața neagră a muncii e liberă să înflorească atât timp cât generează consum, pentru ca statul să încaseze TVA. Mi-am propus să studiez nițel subiectul ăsta. Revin.
13:04
La cat mai multe astfel de articole. Bravo!
10:04
Si o veste rea, tot marca fuia.
http://karamazov.ro/index.php/polemici/211-lapte-praf-in-ochi-de-la-monsanto.html
10:04
O veste “buna” ar fi ca, Carrefour s‑ar retrage, desi mira-m-as.
S‑ar putea ca stirea asta sa fi adus niste valuri de cumparatori…
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/estimare-soc-carrefour-ar-putea-pleca-din-romania-165175.html
10:04
Dă, Doamne!
13:04
Nu creeeed!
9:04
Buna dimineata !
Chiar, ceva de bine n‑ar fi ?
Ai dreptate.
Cu o singura corectura de “nuanta” :
bugetarii din invatamant, cultura , medicina produc o valoare mai mult decat concreta, produc viitori “OAMENI” si atat timp cat nu vom avea oameni de valoare , tovarasi ca fuia ne vor da sa mancam…
Ne gandim numai la obiecte , la “produse concrete” in timp ce copiii si nepotii sunt “crescuti” la intamplare, la voia strazii, a celor umiliti din invatamant, umilinta care sa nu ne facem iluzii se transmite ca o boala, intr‑o saracie fara demnitate, intr-un vid de moralitate si decenta minima.
Poti face si pentru asta o previziune sumbra, sunt sigura.
Nici nu indraznesc sa ma gandesc.
Dar altii ?
10:04
Dacă te uiți la buget dintr‑o perspectivă de business, toți cei care i‑ai menționat sunt la capitolul investiții. Din păcate astea fac parte tot din cheltuieli, adică se scad. Iar învățământul românesc nu prea a dat mari valori în ultimii ani… deci investiția nu e foarte rentabilă. Asta e altă poveste însă.
7:04
Ceva de bine cand ne spui? 🙂
10:04
Vestea bună e că tot mai mulți văd aceste probleme. La un moment dat se va crea o masă critică necesară unei schimbări. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.