Mia bella musica (2)

Sun­tem une­ori bân­tu­iți de spai­mele incer­ti­tu­di­nii exis­ten­ței noas­tre. Pri­vim în jurul nos­tru și nu putem spune dacă tot ceea ce vedem este real sau sunt doar inter­pre­tări ale min­ții noas­tre, un vis pe care îl trăim cu ochii des­chiși. Știm doar că acest vis se sfâr­șește cân­dva și – unii din­tre noi – nădăj­duim să înceapă altul, indus de o forță supremă, pe care o numim cu diverse nume, dar căreia ne aban­do­năm. Incur­siu­nea de azi părea‐vi‐se‐va mai poe­tică și pe bună drep­tate, pen­tru că este. Am reci­tit de curând un minu­nat poem al lui Edgar Allan Poe – A dream within a dream – și m‐am gân­dit că nu prea am văzut multe tra­du­ceri în română ale poe­ziei lui. Am cău­tat deci pe Inter­net și, încer­când să dau de cât mai multe refe­rințe bibli­o­gra­fice asu­pra poe­ziei, am găsit o colec­ție de piese muzi­cale inspi­rate de aceste ver­suri. Mi s‐a părut o idee inte­re­santă, o incur­siune mai puțin obiș­nu­ită în lumea muzi­cii.

Mai întâi ver­su­rile:

Pe frunte te sărut acum.
Și, apu­când pe lun­gul drum,
Îngăduie‐mi a‐ți spune cum
C‐aveai drep­tate când ai zis
Că zilele mi‐au fost un vis…
Ori­cum spe­ranța mea pieri –
Fie‐ntr‐o noapte, ori vreo zi,
Ori nălu­ciri ce sunt și nu‐s –
De dus, și‐așa, ea tot s‐a dus.
Și tot ce vezi și ți se par
Un vis într‐un alt vis sunt doar.

Azi stau în viul frea­măt al
Aces­tui țărm bătut de val.
Ținând în palma mea, pe mal,
Comoară de nisip de aur.
Câteva fire, un tezaur
Ce se pre­linge către‐adânc,
Pe când eu plâng, apoi iar plâng.
O, Doamne, le‐aș putea păs­tra
Mai multă vreme‐n palma mea?
Pot, Doamne, oare să le mân­tui,
Să nu le ia marea‐n mormântu‐i?
Căci tot ce vezi și ți se par
Un vis într‐un alt vis sunt doar.

Alan Par­sons Pro­ject – o inter­pre­tare de rock pro­gre­siv, cu ten­dințe de art rock.

Oren Lavie – o abor­dare mai spre folk rock, cu ver­suri pro­prii, inspi­rate de poe­zia lui Poe.

The Glitch Mob – vre­muri mai moderne, glitch elec­tro­nic style.

Coloana sonoră a fil­mu­lui Incep­tion con­ține și ea o inter­pre­tare, în sti­lul lui Hans Zim­mer.

Drea­d­zone – vari­anta tehno.

Pro­pa­ganda – inter­pre­tare în stil new wave, de prin 1985.

Ely­sian Fields – o abor­dare oni­rică, de rock expe­ri­men­tal.

Glass Prism – îna­poi către finele ani­lor '60, în sti­lul rock‐ului pro­gre­siv al ace­lor vre­muri.

 

PS Nu garan­tez 100% că toate pie­sele au fost inspi­rate de poe­zia lui Poe, m‐am bazat pe infor­ma­ți­ile care le‐am găsit pe net, deci… nu tra­geți în pia­nist, face și el ce poate. Iar tra­du­ce­rea am găsit‐o pe net, dar a fost ajus­tată masiv de mine, pen­tru că nu‐mi plă­cea cum sună…


Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu