Pegas cu coarne

Niște români nos­tal­gici și între­prinză­tori s‑au gân­dit să aducă bici­cletele Pegas înapoi. S‑au lup­tat vreun an să dobân­dească bran­dul, acum îl au și încep pro­ducția. Doar că, din câte pri­cep eu, piesele vin din Tai­wan și sunt asam­blate într-un mic ate­lier, deci pro­ducția va fi destul de mică la început. Asta îneamnă și că prețul va fi destul de mare – aud ceva de genul 1100–1300 de lei. Oricum, așa cum se prez­intă, noile mod­ele arată super și par cel puțin la fel de ten­tante ca cele de pe vre­mea comu­nis­mu­lui.

Pen­tru mine Pega­sul comu­nist are o sem­nifi­cație aparte. Eram un elev bun la școală, îmi amintesc că mă aflam mereu între primii din clasă. M‑a aju­tat memo­ria bună și capac­i­tatea de a învăța repede, alt­minteri n‑aș zice că mă omoram prea tare cu stu­diatul. Așa cum era moda vre­murilor, în fiecare an exista promi­si­unea unui pre­miu pen­tru bune rezul­tate șco­lare, făcută de părinții mei. Și aproape în fiecare an, începând cu clasa a patra, acest pre­miu era o bici­cletă Pegas “cu coarne”. Am visat ani la rând la această biju­terie, invidios pe cei care o puteau avea, dar până la urmă n‑am devenit nicio­dată pro­pri­etarul uneia. Motivele au fost cât se poate de diverse. Într-un an s‑a întâm­plat să nu iau pre­miu întâi, deci n‑am mer­i­tat. În alt an părinții mi-au expli­cat că nu prea ne per­mitem această chel­tu­ială – bici­cleta era într-adevăr destul de scumpă: vreo 1300 de lei, ceea ce la vre­mea aia era foarte mult. În alt an mi‑a fost înlocuită cu o vacanță la mare. Nu mai știu toate motivele, nici nu mai are impor­tanță acum, cert e că Pega­sul cu coarne a rămas un vis neîm­plinit al copilăriei.

Mult mai târziu, acum vreo trei ani, mi-am cumpărat prima bici­cletă, pli­a­bilă, pen­tru a putea fi ușor trans­portată în port­ba­gaj. Mă bucur și acum de ea, de plim­bările plă­cute pe care le fac și regret doar că nu pot merge la ser­vici pe bici­cletă. Trafi­cul de pe DN1 e mult prea per­icu­los ca să mă înc­umet. Poate în viitor va exista și o pistă de bici­clete – cine știe?!? Uitându-mă la noile mod­ele de Pegas, visul copilăriei reîn­vie și tare-mi vine să comand și eu una, dar ce să fac cu două bici­clete? Doar dacă… hmmm…. e o idee….

Vând bici­cletă pli­a­bilă Dahon Vitesse, preț avan­ta­jos Smile


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Alice

    Ha! Toc­mai mi-am luat Dahon Briza!

    • Sorin Sfirlogea

      Păcat! Mai bine îți luai Pegas și mi‑o dădeai și mie o tură în jurul blocu­lui…

  2. Mihaela

    Eu abia acum am invatat sa merg pe bici­cleta si-mi place mult.

  3. dragos

    Cred ca bici­cleta Pegas a fost o fata mor­gana pen­tru mai multe gen­er­atii.
    Eu unu' si acum mai bat cate un apropo lui taica-miu :-).

    • Sorin Sfirlogea

      Și el ce zice? Este că o bagă pe-aia cu "n‑ai luat pre­miul întâi cu coro­niță"?


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu