Astăzi e ziua Americii. Astăzi e ziua în care ne reamintim cum s‑a născut prima mare democrație modernă, pe baza unei constituții care mai e valabilă și azi. Și ne-am putea mira de longevitatea ei neobișnuită, dar ea este cât se poate de explicabilă: mai degrabă decât o înșiruire de reguli și proceduri, Constituția Statelor Unite este un ghid legislativ și politic. Din ea derivă toate regulile și legile mai mărunte ale societății, printr‑o directă filiație de principii și valori asumate. Toate aceste principii și valori stau la baza formării și existenței poporului american.
Departe de mine să fac aici apologia americanilor. Au ei păcatele lor, nu e cazul să le enumerăm. Ei au fost însă primii care au dat un exemplu concret de cum poate fi aplicat principiul “power to the people”. Într-un fel sau altul acest principiu a fost receptat ca just și corect și apoi îmbrățișat de multe alte state. Așa s‑a răspândit democrația, pe care românii au visat‑o în toți anii comunismului, iar unii chiar au și murit pentru ea. Ce poate fi mai înălțător decât a da fiecărei ființe umane drepturi egale de a se exprima și afirma ca individ?
Firește, lucrurile n‑au fost perfecte de la bun început. Albii erau nițel mai egali decât negrii, ba chiar aceștia din urmă erau puțin cam sclavi. Abia după aproape două sute de ani de la ratificarea constituției s‑a eliminat definitiv această segregare. În alte țări democrația a început prin vot cenzitar, în funcție de avere. Ca de obicei aplicarea practică a principiilor frumoase e mai dificilă decât enunțarea lor. Dar, ceea ce e important e că până la urmă puterea a ajuns la popor într‑o mulțime de țări, pe care ne place să le numim civilizate. Noi, românii, am avut‑o până la război, apoi ne‑a fost luată și iar redată după ‘89.
Problemele au început să apară cu timpul. S‑a constatat de pildă că poporul are obiceiul de a se prosti după o vreme, mai ales dacă e încurajat să o facă. Consumatorismul a înregimentat oamenii în filozofia materialismului și a comodității. Tehnologia a permis producerea de hrană la scară industrială, ieftină, chiar dacă nu sănătoasă. Și dacă primești mâncare ieftină și multă de ce te-ai mai obosi să te și educi? Educația era necesară ca să reușești în competiția cu ceilalți, în cursa pentru hrana de zi cu zi. Azi nu mai e chiar așa de trebuincioasă, ba pe ici-pe colo chiar incomodează. În absența educației, exercitarea puterii a început să dea rateuri. Când decizi, trebuie mai întâi să înțelegi, să evaluezi. Ceea ce presupune să fii educat. Așadar poporul a început treptat să decidă fără să înțeleagă exact care sunt consecințele alegerilor făcute. Desigur, au apărut imediat și cei care doreau să profite de pe urma acestei situații – politicienii. Ei au priceput repede că promisiunile frumos ambalate vor ține loc de argumente pentru a convinge poporul să le încredințeze temporar puterea. Si după ce au obținut‑o s‑au asigurat că poporul rămâne needucat și dezinformat, pentru că mai târziu să‑i poată servi alte miciuni ademenitoare, apoi altele și altele.
Cunoașterea este putere, iar puterea trebuie dată poporului. Deci oamenilor trebuie să li se dea educație, înainte de a putea exercita puterea. Iar dacă asta e imposibil – să educi întreg poporul – atunci puterea de a decide trebuie lăsată celor ce au înțelegerea și discernământul necesar. Și dacă eu nu v‑am convins, vă dau la final un citat din Petru Țuțea (sugerat de prietena mea Cristina) care subliniază exact aceiași idee:
“Bergson e mai cuviincios ca Aristotel și zice că democrația e singurul sistem compatibil cu libertatea și demnitatea umană, dar are un viciu incurabil: n‑are criterii de selecțiune a valorilor. Deci democrația e sistemul social în care face fiecare ce vrea și‑n care numărul înlocuiește calitatea… Triumful cantității împotriva calității.”
13:07
Daca e cea mai veche, nu inseamna ca nu e supusa erorilor !
E din 2010 filmuletul, iar “democratia“americana , mai tanara si mai smechera i‑a “ajutat” in “fructificarea” asta , cum ii zici tu.
Democratii si democratii, deh oamenii le fac pe toate, ce sa‑i faci.
Dar poate le‑a dat “cineva” mintea islandezului cea de pe urma.
Asa se pare !
te pup si te citesc
15:07
Stii care e cea mai veche democratie din lume?
Cea a Islandei, tara care poate fi un exemplu demn de urmat in multe domenii, mai ales acum, doar ca populatia ei e mai “concentrata”
http://europa.eu/about-eu/countries/candidate-countries/iceland/index_ro.htm
A se vedea cum se descurca cu criza…adica cum foloseste democratia in interesul islandezilor.
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cum-se-iese-din-criza-islanda-plateste-in-avans-creditul-fmi-dupa-falimentarea-bancilor-163.html
te pup
11:07
La începutul documentarului Inside Job se povestește despre Islanda și cum au “fructificat” cea mai veche democrație din lume…
14:07
Ai deja fani prin Deva. Am mai imprastiat si eu din jurnalul tau, pentru ca unii nu au feisbuc.
11:07
Mulțumesc. Cu cât suntem mai mulți, cu atât suntem mai culți… 🙂