În vre­mea co­pi­lă­riei mele am aflat des­pre gă­ină. Ea era o pa­săre do­mes­tică, nu prea fru­moasă dacă e să fiu sin­cer, al că­rei scop era să ne dea zi de zi ouă și supă când eram bol­navi. Câtă vreme am fă­cut li­ceul la Câm­pu­lung, bu­ni­cul meu a ți­nut vreo zece gă­ini, iar mi­siu­nea mea era să le hră­nesc cu di­verse ce­re­ale și iarba proas­pătă, se­ce­rată din ci­mi­ti­rul ero­i­lor. Și mai tre­buia să strâng ouăle. A tre­cut tim­pul, am avan­sat în ca­pi­ta­lism și am aflat că gă­i­ni­lor nu le-ar mai place grâul și ar­pa­ca­șul, po­rum­bul și iarba și că e la modă — în rân­dul ga­li­na­ce­e­lor — mân­ca­rea de fițe cu con­cen­trate și an­ti­bi­o­tice. Nu se mai purta cur­tea cu oră­tă­nii, ci ba­te­ria avi­colă. Frate, ce ți‑e și cu tren­du­rile astea…

Am mai aflat și că, de la atâ­tea con­cen­trate trase pe nas, gă­i­nile s‑au tâm­pit. De când o ard pe an­ti­bi­o­tice, nu mai simt fe­ri­ci­rea, cică nici ba­te­ri­ile as­tea n‑ar mai fi ce-au fost — una peste alta s‑au plâns la Uniu­nea Eu­ro­peană care, în în­țe­lep­ciu­nea ei, a emis niște norme des­pre cum să se îm­bu­nă­tă­țească ba­te­ri­ile, iar gă­ina să pri­mească mi­nim câte pa­tru me­tri pă­trați spa­țiu lo­ca­tiv pe cre­astă de ga­li­na­cee. Asta nu‑i chiar treabă sim­plă și costă niște bani. Cine plă­tește? Păi hai să ve­dem cum se în­tâm­plă în alte cazuri.

Când co­ca­la­rul și piți­poanca nu mai sunt fe­ri­ciți, li se op­ti­mi­zează și lor ba­te­ria — în acest caz poartă nu­mele de mall. Mall-ul costă mulți bani să‑l faci, deci tre­buie să iei ba­nii de la ăia de în­chi­ri­ază spa­ți­ile co­mer­ci­ale în care se vor în­ghe­sui mo­co­fa­nii. Ăia cu spa­ți­ile tre­buie să-și ia și ei ba­nii de un­deva, deci scum­pesc pro­du­sele cât mai te­me­i­nic, ca să fie câști­gul gros. Co­ca­la­rul și piți­poanca plă­tesc marfa de două ori cât face, dar acum sunt fericiți.

Dacă n‑ați în­țe­les cum e cu mall-ul, co­ca­la­rul, piți­poanca și ce le­gă­tură au cu gă­ina, ci­tiți aici, că e ex­pli­cat mai clar, pen­tru plăti­tori. Veți afla că după im­ple­men­ta­rea op­ti­mi­ză­ri­lor gă­ina e clar mai fe­ri­cită, dar ușor dez­o­rien­tată și nu mai știe unde să se ouă, deci tre­buie edu­cată cu blân­dețe și răb­dare, ceea ce costă 0,8 lei pe fi­e­care ou­șor. Cu­rios, gă­i­nile bu­ni­cu­lui meu știau toate ches­ti­ile as­tea fără să le ex­plice ni­meni. Dar pro­ba­bil că erau ne­fe­ri­cite. Da’ ce zic eu pro­ba­bil, si­gur erau ciufute.

PS N‑am ci­tit eu bine ști­rea sau nu zice ni­mic des­pre con­cen­tra­tele cu an­ti­bi­o­tice cu care sunt hră­nite gă­i­nile as­tea fe­ri­cite? Că eu, în ne­pri­ce­pe­rea mea, cre­deam că de la hrana lor vine cea mai mare problemă…

 


Comentează pe Facebook...


Răspuns pentru Miruna Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Miruna

    Nu vad sa aiba si co­cosi, cred ca i‑au sa­rit din standard.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.