Bacalaureatul politic

M‑am înșe­lat, Băs­escu n‑a fost demis. Lehamitea pop­u­lară de toți politi­cienii e mai mare decât sila de el. Ceea ce vedem însă că urmează este proba matu­rității con­ducă­to­rilor noștri. Și după cum se vede, mai toți pică la exa­m­enul ăsta. Dom­nul Ponta declară ritos că USL va con­tinua să reprez­inte pe cei care au votat pen­tru demiterea lui Băs­escu. Con­form datelor ofi­ciale pe care le am acum, asta înseamnă vreo șapte mil­ioane și jumă­tate de români. Pe ceilalți cine îi reprez­intă în Guver­nul României? Nu e prob­lema lui, nu‑l intere­sează. Merge chiar mai departe cu îndrăzneala și declară că nu va mai colab­ora cu Băs­escu în nici un fel: nici la CSAT (unde cică oricum nu se întâm­plă nimic, vor­bește Băs­escu și-atât), nici la guvern (se va feri să se întâl­nească cu el dacă va veni pe-acolo), nici în prob­lemele europene (să se ducă la Brux­elles, oricum nu poate să facă nimic că n‑are spri­jinul guver­nu­lui și par­la­men­tu­lui).

E ceva la Vic­tor Ponta care mă face să nu am încredere în el, aspec­tul puber și necopt, de puști rătăcit prin tre­burile adulților. Andrei Pleșu a găsit o analo­gie foarte inspi­rată cu desenele ani­mate: ase­meni per­son­ajelor aces­tea, care cad zeci de etaje, se lovesc rec­i­proc cu cio­cane uri­așe, se dezmem­brează în zeci de bucăți, se recom­pun mirac­u­los și apoi zâmbesc ca și cum nimic nu s‑ar fi întâm­plat, Vic­tor Ponta afișează acest zâm­bet infan­til, de elev prins copi­ind, indifer­ent ce se petrece în jurul său. Tac­tica lui e tot din reg­istrul copilu­lui: nu dau ochii cu duș­manul, mă ascund de el, că eu am jucări­ile mele și n‑am nevoie de ale lui.

Antonescu tace cumințel — prob­a­bil doarme — ca să se uite că a promis demisia în cazul în care Băs­escu se întoarce la Cotroceni. Lucrează în favoarea lui niște juriști PNL, care vor explica CCR cum tre­buie să gân­dească în priv­ința ref­er­en­du­mu­lui pen­tru a‑l val­ida chiar dacă nu s‑a întrunit cvo­ru­mul legal. Chiar și bătrânul Ili­escu și‑a scos tocul cu peniță ca să scrie el la CCR ce au de făcut în această situ­ație foarte spe­cială.

De partea cealaltă Băs­escu nu încetează cu declar­ați­ile beli­coase la adresa celor care au orga­ni­zat lovi­tura de stat. Tehnica bățu­lui băgat prin gard nu face decât să‑i întărâte pe cei din USL, ridicând ten­si­unea politică. Prob­a­bil Băs­escu mizează pe greșelile care le vor face adver­sarii săi, penal­iz­abile de elec­torat și de Uni­unea Euro­peană, fără să‑i pese că scan­dalul ast­fel întreținut nu face decât să dăuneze României.

Politi­cienii noștrii se află în pragul unuia din cele mai grele exam­ene de matu­ri­tate din viața lor — tre­buie să găsească o metodă să coabiteze. Alt­minteri ne vor târî pe toți într-un colaps socio-economic din care nu ne vom reveni multă vreme. Vor da dovada matu­rității lor sau vor pica acest bacalau­reat politic, la fel cum l‑au picat și majori­tatea licee­nilor români?

Din spatele scenei, Voiculescu anal­izează mișcările păpușilor lui. Dacă nu vor pro­duce rezul­tatele aștep­tate, nu va ezita să pună tunurile pe ei. Îi va înlocui rapid cu alții mai efi­cienți, care pot să atingă obiec­tivele trasate. Între timp mașina sa manip­u­la­tivă lucrează de zor, cu max­imă efi­ciență. Vlad Petre­anu povestește pe blogul său cum o femeie bătrână, aplau­dată de alți pen­sion­ari, striga după Ioana Băs­escu: scroafo! N‑o jude­cați prea aspru — era prob­a­bil indig­nată că tac-su' lu' Ioana vor­bește ca un bir­jar: n‑ați văzut la Antena 3 că i‑a zis la o femeie țigancă împuțită?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu