M‑am înșelat, Băsescu n‑a fost demis. Lehamitea populară de toți politicienii e mai mare decât sila de el. Ceea ce vedem însă că urmează este proba maturității conducătorilor noștri. Și după cum se vede, mai toți pică la examenul ăsta. Domnul Ponta declară ritos că USL va continua să reprezinte pe cei care au votat pentru demiterea lui Băsescu. Conform datelor oficiale pe care le am acum, asta înseamnă vreo șapte milioane și jumătate de români. Pe ceilalți cine îi reprezintă în Guvernul României? Nu e problema lui, nu‑l interesează. Merge chiar mai departe cu îndrăzneala și declară că nu va mai colabora cu Băsescu în nici un fel: nici la CSAT (unde cică oricum nu se întâmplă nimic, vorbește Băsescu și-atât), nici la guvern (se va feri să se întâlnească cu el dacă va veni pe-acolo), nici în problemele europene (să se ducă la Bruxelles, oricum nu poate să facă nimic că n‑are sprijinul guvernului și parlamentului).
E ceva la Victor Ponta care mă face să nu am încredere în el, aspectul puber și necopt, de puști rătăcit prin treburile adulților. Andrei Pleșu a găsit o analogie foarte inspirată cu desenele animate: asemeni personajelor acestea, care cad zeci de etaje, se lovesc reciproc cu ciocane uriașe, se dezmembrează în zeci de bucăți, se recompun miraculos și apoi zâmbesc ca și cum nimic nu s‑ar fi întâmplat, Victor Ponta afișează acest zâmbet infantil, de elev prins copiind, indiferent ce se petrece în jurul său. Tactica lui e tot din registrul copilului: nu dau ochii cu dușmanul, mă ascund de el, că eu am jucăriile mele și n‑am nevoie de ale lui.
Antonescu tace cumințel — probabil doarme — ca să se uite că a promis demisia în cazul în care Băsescu se întoarce la Cotroceni. Lucrează în favoarea lui niște juriști PNL, care vor explica CCR cum trebuie să gândească în privința referendumului pentru a‑l valida chiar dacă nu s‑a întrunit cvorumul legal. Chiar și bătrânul Iliescu și‑a scos tocul cu peniță ca să scrie el la CCR ce au de făcut în această situație foarte specială.
De partea cealaltă Băsescu nu încetează cu declarațiile belicoase la adresa celor care au organizat lovitura de stat. Tehnica bățului băgat prin gard nu face decât să‑i întărâte pe cei din USL, ridicând tensiunea politică. Probabil Băsescu mizează pe greșelile care le vor face adversarii săi, penalizabile de electorat și de Uniunea Europeană, fără să‑i pese că scandalul astfel întreținut nu face decât să dăuneze României.
Politicienii noștrii se află în pragul unuia din cele mai grele examene de maturitate din viața lor — trebuie să găsească o metodă să coabiteze. Altminteri ne vor târî pe toți într-un colaps socio-economic din care nu ne vom reveni multă vreme. Vor da dovada maturității lor sau vor pica acest bacalaureat politic, la fel cum l‑au picat și majoritatea liceenilor români?
Din spatele scenei, Voiculescu analizează mișcările păpușilor lui. Dacă nu vor produce rezultatele așteptate, nu va ezita să pună tunurile pe ei. Îi va înlocui rapid cu alții mai eficienți, care pot să atingă obiectivele trasate. Între timp mașina sa manipulativă lucrează de zor, cu maximă eficiență. Vlad Petreanu povestește pe blogul său cum o femeie bătrână, aplaudată de alți pensionari, striga după Ioana Băsescu: scroafo! N‑o judecați prea aspru — era probabil indignată că tac-su’ lu’ Ioana vorbește ca un birjar: n‑ați văzut la Antena 3 că i‑a zis la o femeie țigancă împuțită?
Lasă un comentariu