Chestii, socoteli [5]

Dom­nul Marga nu va primi nici măcar ambasada Ger­maniei. Poate preșe­denția Insti­tu­tu­lui Cul­tural Român, că toc­mai a demi­sionat fos­tul tit­u­lar. Uni­ver­si­tarul penelist a măr­tur­isit că povestea demi­terii l‑a stân­jenit, pen­tru că "toc­mai pus­esem toate motoarele în miş­care, ca să servim ţara noas­tră". Cât de emoțio­nant! În final, omul e totuși real­ist: "Ipoteza mea e că de fapt a fost o împărţeală înăun­trul unui grup şi un domn a dorit foarte mult acest min­is­ter. " Exact domnu' Marga, iar dum­neav­oas­tră ați fost bun numai ca să pupați la fun­d­uleț pe cine tre­buia, când tre­buia. Mau­rul și‑a făcut dato­ria, mau­rul poate să plece.

* * *

Vic­tor Ponta se întoarce, pasămite, la guvernare. Nu se mai implică în lupte politice. Ce uită să spună este că tot el le‑a por­nit, împre­ună cu pri­etenul său, Crin. În real­i­tate îi este clar că a pier­dut bătălia cu Băs­escu și acum încearcă o repli­ere de imag­ine, pozând în rev­oluționarul neînțe­les și sab­o­tat. Voi reveni mai jos despre cum e cu întoarcerea asta la palatul Vic­to­ria.

Mini-recensământul plan­i­fi­cat tre­buie oprit, așa că inven­tează scuza că oricum ar fi fost boico­tat de PDL, iar oamenii dușmănoși ar fi trân­tit ușa în nasul recen­zo­rilor. Între timp însă Mon­i­torul Ofi­cial mai crează câte un lung prilej de vorbe și de ipoteze, nepub­licând corecția cerută de CCR, deși până la urmă nu va avea încotro și va tre­bui s‑o facă. Șî uite așa își dă Ponta cu stân­gul în drep­tul, prilejuindu‑i PDL ocazia să mai iasă o dată la rampă cu temei și argu­mente, ceea ce le mai ridică nițel moralul pen­tru viitoarele alegeri, deși n‑au nici un merit în asta.

* * *

Dan Șova, care mi se pare unul din cei mai înspăimân­tă­tori mâncă­tori de rahat pe care i‑am văzut vre­o­dată (vă zic acuși de ce), a intrat cu drep­tul la guvernare. Comu­ni­tatea evreiască din Româ­nia și‑a man­i­fe­s­tat ime­diat entuzi­as­mul de a‑l vedea uns min­istru. Având în vedere ce gafă a comis, cu puțin timp în urmă (mar­tie 2012), nu era deloc cazul să fie adus în prim-planul vieții politice. Chiar Ponta admitea în urmă cu cinci luni că "[Șova] e ple­cat la reed­u­care și mer­ită acest lucru pen­tru ce‑a făcut". Se pare că reed­u­carea a fost inten­sivă.

Așa. Să nu uit. De ce îl găs­esc înspăimân­tă­tor pe Șova: pen­tru că are un mod de a vorbi care denotă un soi de fanatism irațional, de tipul celor man­i­fes­tate de sectele reli­gioase. Dacă aveți răb­dare să‑i urmăriți retor­ica, îl puteți vedea aici mâncând rahat politic cu polonicul. Rețineți că indi­vidul povestește în dis­curs despre "real­izările" PSD din vre­mea când el nu era mem­bru în par­tid, dar repetă obsesiv NOI, arogându-și merite care nu‑i aparțin. Elena Udrea pălește de invi­die…

* * *

Cum insin­uam mai sus, există posi­bil­i­tatea de a‑l vedea pe Ponta retrăgându-se din poz­iția de prim min­istru. Dis­cuți­ile intense din ultima vreme cu Klaus Johan­nis, cu Mugur Isărescu, sug­erează că ia în cal­cul această vari­antă. Așa cum povesteam cu mult timp în urmă, Ponta a căzut într‑o cap­cană accep­tând guvernarea înain­tea alegerilor (atunci nu‑l cre­deam atât de ire­spon­s­abil să pornească tot cir­cul ăsta al demi­terii președ­in­telui, pen­tru că nu vedeam nici un motiv real­ist care ar fi putut fi invo­cat — m‑am înșe­lat, după cum s‑a văzut) și abia acum înțelege grav­i­tatea situ­ației politice. De aici înainte, cu Băs­escu la Cotroceni, nu poate decât să erodeze cap­i­talul politic al USL, deci are nevoie de cineva oare­cum inde­pen­dent și tehno­crat ca să-și asume neîm­plinir­ile eco­nom­ice care vor afecta pop­u­lația.

Mă îndoi­esc că Isărescu va dori să joace acest rol. Iar Johan­nis nu cred că are o miză sufi­cient de put­er­nică pen­tru a dori să scoată cas­tanele altcuiva din foc. Deci Vic­toraș va tre­bui să mai caute, să se mai milo­gească pe ici, pe colo, până găsește un fraier care să‑l scape de beleaua în care sin­gur s‑a băgat.

* * *

Apropo de Isărescu, dis­cur­sul de luni a fost unul pe care îl aștep­tam de ceva vreme. Prea multă diplo­mație strică. Era tim­pul ca vocea BNR să se audă până la nivelul ultim­u­lui român, ca să priceapă toată lumea că inca­pac­i­tatea de a dialoga nu ține loc de strate­gie politică și nici nu e un argu­ment pen­tru demiterea nimănui. Polit­ica înseamnă com­pro­misuri, iar com­pro­misurile se obțin prin negociere și dia­log, nu prin ref­er­en­du­muri.

* * *

În fine, pri­etenul meu Crin nu m‑a deza­măgit nici de data asta. A vor­bit în cea mai curată rom­gleză la întâl­nirea cu FMI, ros­tind cu dicție aprox­i­ma­tivă o enor­mi­tate după alta și o prostie peste altă prostie. Să vedem:

"I'm sure that you know every­thing about the eco­nom­i­cal size of this rela­tions with gov­ern­ment. Here we have the finance min­is­ter, the father and the mother of this … [nein­tel­igi­bil, prob­a­bil treaty]. I'm the act­ing pres­i­dent, pres­i­dent ad interim, spe­cial polit­i­cal sit­u­a­tion, I think we can speak about polit­i­cal cri­sis, but my first state­ment is… , this polit­i­cal cri­sis don't influ­ence, don't influ­ence the nego­ti­a­tions with the IMF and World Bank, because the gov­ern­ment has pro­gram, polit­i­cal pro­gram, has engage­ments, has visions, and the polit­i­cal cri­sis who I hope to the end of this month is fin­ish don't influ­ence, don't affect this dis­cus­sions. And sec­ondly, the Roman­ian Con­sti­tu­tion give to the pres­i­dent rep­re­sen­ta­tive and polit­i­cal role. The pres­i­dent is not the head of the gov­ern­ment…"

Cabot­inul prezi­dențial a dat chix. Nu mai are aplomb, nu mai are ritm. Ezită, gâfâie și moș­mon­dește cuvin­tele, chinuindu-și audi­torul și pe sine. Fraze sunt lungi, presărate de ă‑uri îndelungi, fără verb, fără subiect clar. Tâm­peni­ile deb­i­tate sunt colos­ale: cum să spui că tratatul cu FMI nu e afec­tat de criza politică, de vreme ce de trei luni de zile guver­nul nu se ține de obiec­tivele asu­mate prin tratat, ci de vendete politice. Indi­carea lui Florin Georgescu drept mama și tata tratat­u­lui e un fel de a spune: eu habar n‑am despre ce e vorba, așa că — dacă vreți să dis­cu­tați aspecte con­crete — vor­biți cu el. Cu mine dis­cu­tați doar gen­er­al­ități, eu sunt inter­i­marul, "act­ing pres­i­dent", președintele-actor.

Dis­cur­sul are și umor, atunci când Antonescu le spune că guver­nul are "engage­ments" și "visions". Prob­a­bil se ref­erea la logodna politică din USL și la viz­iu­nile lor cu Băs­escu demis. În final îi mai lămurește încă o dată că el n‑are nici o tre­abă cu subiec­tul, că doar nu con­duce guver­nul. Desigur, del­e­gația FMI fiind picată din lună, a fost feric­ită să afle cum e cu orga­ni­zarea noas­tră statală, despre care sigur nu știau nimic. Pen­tru că sunt proști, iar ăia care nu‑s proști, sunt vân­duți Celui-căruia-nu-i-spunem-numele.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu