Războiul de secesiune
E atât de evident, vedeți oare? Am să vă citez: “Diferenţa dintre mine şi Traian Băsescu este că eu respect reguli morale şi corecte, în timp ce domnia sa nu le respectă, el trişează”. Cuvintele astea vin din gura unui om care a cărui teză de doctorat conține mai bine de o treime texte copiate din alte cărți, fără nici o indicație bibliografică. Acest om este cel care respectă reguli morale și corecte… Cât rahat mai trebuie să ni se arunce în față, câtă mizerie mai trebuie să mai înghițim, tratați fiind ca niște simpli imbecili aflați la cheremul clasei politice?
Precum în curtea școlii, după ce a luat‑o pe coajă de la bătăușul școlii, Ponta se scutură de praf și zice că cvorumul de prezenţă la referendum “a fost un truc al lui Traian Băsescu”, că ar fi putut să nu fie de acord cu acest lucru în ciuda presiunii internaţionale puternice însă “exista riscul pentru România să fie o ţară izolată”. În traducere: puteam să‑l bat dacă aveam chef, da’ n‑am vrut. Asta e dimensiunea umană a primului nostru ministru — un frustrat capabil doar de reacții copilărești, un imatur care crede că România e terenul de joacă, iar guvernul e un fel de mașinuță nouă cu care poate face raliuri pe mochetă.
L‑am înjurat de fiecare dată când a pretins că are în spatele lui peste șapte milioane de români. Bietul neterminat! Până și aici a avut nevoie de Băsescu, el n‑ar fi scos singur la vot atâția oameni niciodată! Dar crede că valul acesta pe care l‑a încălecat îl va duce departe… Până când înghițim aceste mizerii, noi, cei care producem PIB-ul acestei țări? Noi nu ne găsim în cele 7 milioane. Știți din ce se compun cele 7 milioane? Vă spun eu: din 4 milioane de pensionari și casnice, din 2 milioane de bugetari și dintr-un milion de voturi forțate de primarii PSD din satele Moldovei și Munteniei. Adică din cei care sunt asistații statului.
Cei care ținem țara asta pe roate, așa defectă cum e din cauza legislației tâmpe și a guvernărilor imbecile de după ’89, dar încă nu falimentară, nu aveam pe agendă să‑l demitem pe Băsescu. Pentru că a‑l pune în locul lui pe Antonescu e încă și mai rău. Pe noi nu ne întreabă nimeni ce vrem, nouă ni se cere doar să producem și să plătim taxele. Din care Ponții și Antoneștii pot mări pensiile și salariile bugetarilor, ca să‑i voteze și să ne poată încăleca și mai bine. Până când înghițim asta?
Ura asta între cei asistați și cei care produc va duce la război civil. Nu cu arme. Nu cu violență. Ci cu un dispreț enorm unii față de alții, cu încăierări verbale și cu o ură permanentă. Divide et impera. De deasupra acestui război de secesiune, vor rânji toți Voiculeștii și Patricii României, cei care ne-au regulat până acum, furând și mințind, cei care ne întorc unii contra altora ca să ne poată regula mai departe. De bună seamă, în mod democratic, cu binecuvântarea și colaborarea celor care îi susțin. Câtă vreme cei care produc vor fi în minoritate, democrația va fi doar un cuvânt. Cât timp cei ce muncesc vor fi mai puțini decât cei care așteaptă să li se dea, vom avea o dictatură a leneșilor, incapabililor și neputincioșilor.
Până când mai răbdați, voi, cei care țineți țara asta în picioare? Nu va ajunge?
10:08
1. În dimineața referendumului, duminică, ora 10, mulți, mulți pensionari pe stradă, mă rog, pe trotuar. Și nu, nu se duceau la biserică.
2. Ex-bugetară, ex-șomeră, actualmente casnică la oraș, primește bani și pachete de la țară, recită din Antena3, Mircea Badea și Gâdea.
3. Învățătoare — bugetară la oraș, primește pachete de la țară, profil de facebook: like Antena2, like Mircea Badea, like Carmen Brumă, like Gâdea, like Cora România, like Carrefour România.