Sunt foarte cu­rios să văd ce vor pro­pune fran­ce­zii cu pri­vire la pro­blema ro­mi­lor, acum că au anun­țat că vor duce acest su­biect într‑o re­u­niune spe­cială a Con­si­li­u­lui Eu­ro­pei. De fapt sunt foarte cu­rios dacă va avea ci­neva cu­ra­jul de a for­mula pro­blema re­ală: nu e vorba nici de in­te­grare, nici de dis­cri­mi­nare, nici de alte ba­za­co­nii din ca­te­go­ria “po­li­ti­ca­lly co­rec­t­ness”. E pur și sim­plu vorba des­pre o po­pu­la­ție care are o cul­tură a ne­mun­cii, a pa­ra­zi­tis­mu­lui pe lângă alte po­poare. Și nu spun asta într-un sens ra­sial — pur și sim­plu cred că asta e fi­lo­zo­fia lor de viață, pe care ni­meni și ni­mic nu o poate schimba.

De­si­gur, dacă ar citi ce scriu aici, un re­pre­zen­tant al ro­mi­lor ar pro­testa ime­diat. M‑ar ca­ta­loga cu si­gu­ranță drept xe­no­fob sau ra­sist. Pen­tru că acești re­pre­zen­tanți ai ți­ga­ni­lor au tot in­te­re­sul ca le­genda dis­cri­mi­nă­rii și lip­sei de șanse să se per­pe­tu­eze. În nu­mele ei oa­me­nii aceștia pot în­vârti sume fru­mu­șele de bani ofe­rite de Uniu­nea Eu­ro­peană, me­nite să dezvolte pro­grame de in­te­grare, care sunt con­ce­pute să nu aibă nici un efect con­cret, ci să si­mu­leze doar niște ac­ti­vi­tăti și să vâre în bu­zu­na­rele or­ga­ni­za­to­ri­lor cea mai mare parte a su­me­lor.

Re­a­li­ta­tea e cât se poate de sim­plă, așa cum o în­țe­leg eu. Nu există — de fapt — nici o pro­blemă a mi­no­ri­tă­ții rome. Pur și sim­plu cul­tura și ci­vi­li­za­ția lor se ba­zează pe prin­ci­pi­ile unei li­ber­tăți to­tale, al unui he­do­nism ri­di­cat la rang de prin­ci­piu, că­ruia i s‑a ală­tu­rat con­cep­ția că toți cei din jur pot fi în­șe­lați, min­țiți și fu­rați dacă prin asta ți­ga­nul își asi­gură tra­iul zi­lei de azi. Is­to­ria lor de foști robi a con­struit această dis­cul­pare uni­ver­sal va­la­bilă — lu­mea în­treagă le da­to­rează ceva, pen­tru că au fost obi­diți și ex­ploa­tați. Ge­ne­ra­ți­ile ac­tu­ale, care nu mai au nici o le­gă­tură cu ro­bia de odi­ni­oară, au păs­trat doar jus­ti­fi­ca­rea mo­rală, pe care au inclus‑o în cul­tura lor și au declarat‑o va­lidă din punct de ve­dere mo­ral.

Pri­vite cu ochii cuiva care s‑a să­tu­rat și de cin­ci­na­lele so­ci­a­liste și de tar­get-ele ca­pi­ta­liste, prin­ci­pi­ile de viață ale ți­ga­ni­lor sunt un ade­vă­rat pa­ra­dis. M‑am gân­dit ade­sea că dacă aș apar­ține aces­tui neam, dacă aș trăi în mij­lo­cul lor, aș fi pro­ba­bil fe­ri­cit. Aș fi li­ber, ne­a­pă­sat de grija zi­lei de mâine, ne­o­bli­gat să mă con­for­mez unui anu­mit stil de viață una­nim ac­cep­tat. Când mi-ar fi foame aș fura, când mi-ar fi sete aș cerși, când mi-ar fi somn aș ri­dica un cort și-aș dormi. Aș fi fă­cut zece co­pii, atâ­ția câți ar fi dat Dom­nul, pe care i‑aș fi tri­mis în lume să-și des­curce viața cum pot, după ce i‑aș fi în­vă­țat să fure, să mintă și să cer­șească. Aș fi băut când aș fi avut ce, aș fi cân­tat și dan­sat, me­reu dor­nic de pe­tre­cere. Pen­tru că viața e un drum scurt prin care tre­cem prea iute ca să avem timp pen­tru alt­ceva de­cât bu­cu­ria de a trăi.

Și de ce n‑am re­cu­noaște — există o bu­cu­rie na­tu­rală în a îm­bră­țișa acest mod de a privi viața. Toți simt plă­ce­rea cân­te­ce­lor ți­gă­nești, pro­ba­bil toc­mai pen­tru că îi transpun pen­tru câ­teva mo­mente în lu­mea aceea fără ieri și fără mâine, în care doar aici și acum există. Prea apă­sați de tre­cut și gre­șe­lile lui, prea ob­se­dați de vi­i­tor și in­cer­ti­tu­di­nile sale, e re­con­for­tant să se aban­do­neze lui azi, fă­cându-și‑l stă­pân peste minte și su­flet. Iar dacă re­u­șesc, sunt ți­gani, mă­car pen­tru o clipă.

Dar, din pă­cate, mân­ca­rea și bă­u­tura nu vin din ce­ruri. Ci­neva tre­buie să mun­cească pen­tru ele, să facă pămân­tul să ro­dească, să frământe și să coacă alu­a­tul pâi­nii, să în­gri­jească via și să sto­arcă stru­gu­rele de must, tocmindu‑l cu bu­toa­iele în vin. Ci­neva tre­buie să pască va­cile și să le mulgă, ci­neva tre­buie să urce oile la munte și să pună la dos­pit ca­șul, ci­neva tre­buie să ur­lu­iască pen­tru gă­ini și să strângă la asfin­țit ouăle. Ci­neva. Dar nu el, ți­ga­nul. Cu o floare în păr, cu o min­ciună în minte, el trece prin viață ușor, flu­ie­rând un cân­te­cel și pri­vind atent în jur — ur­mă­toa­rea sa vic­timă nu poate fi prea de­parte. Și n‑are să‑i ia prea mult, doar atăt cât îi tre­buie că să mai treacă o zi, poate două.

Când n‑ai ră­dă­cini, to­tul se schimbă. Când n‑ai ră­dă­cini, nu ești da­tor ni­mă­nui, cu ni­mic. Când n‑ai ră­dă­cini, n‑ai tre­cut, doar vi­i­tor. Când n‑ai ră­dă­cini, vi­i­to­rul în­cepe acum, aici. Dar cum știi că n‑ai ră­dă­cini? De bună seamă atunci când n‑ai po­dea. Pen­tru că din­tre toate păr­țile unei case, po­deaua e cea care în­te­me­iază sta­tor­ni­cia. Aco­pe­ri­șul și pe­re­ții nu‑s de ajuns — asta are și un cort, care azi îl ri­dici aici, mâine în alt loc. Ca să rămâi, ca să stă­rui, îți tre­buie o po­dea. Si toc­mai asta le-am ce­rut me­reu ți­ga­ni­lor: să se le­pede de ne­sta­tor­ni­cia lor, să tră­i­ască pre­cum noi, să se su­pună. Adică exact ceea ce nu pot să facă, pen­tru că ar în­ceta să mai fie ți­gani.

Ca­ra­vana nu are po­dele,
Iar eu nu am nici un dră­guț.
Mă­rul ăsta roșu îl tai în două,
Ju­mă­tate pen­tru tine, ju­mă­tate pen­tru mine.

Cum spu­neam, sunt tare cu­rios ce vor pro­pune fran­ce­zii cu pri­vire la ți­gani.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Alice

    Ter­mi­na­seră toată treaba — ei nu au re­u­șit să in­te­greze po­pu­la­ția din fos­tele lor co­lo­nii — mai aveau să in­te­greze ți­ga­nii.

    • Sorin Sfirlogea

      Da’ ce nu în­țe­leg eu: de ce nu‑i in­te­grează în Franța? De ce mu­sai în Ro­mâ­nia? Adică să ia ei vreo două șa­tre de-alea au­ten­tice și să ne arate cum se face, cum îi duc la școală, cum îi în­ca­drează în muncă… Pe urmă apli­căm și noi ce-am în­vă­țat de la ei.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.