Când eram elev la liceu, în urbea Câmpulungului a poposit într‑o vară bâlciul. Până atunci nu mai văzusem așa ceva, motiv pentru care am dat câteva ture în jurul micului cort colorat pe care îl instalaseră lângă piața orașului, într‑o parcare nefolosită a autogării, chiar lângă nelipsiții călușei. Lume multă, atrasă de distracție sau venită cu treabă la piață, se foia curioasă, așteptând deschiderea. La un moment dat un tip burtos a ieșit dintre faldurile cortului, a privit roată împrejur, estimând audiența. Probabil că a fost mulțumit de ceea ce vedea pentru că imediat a anunțat cu o voce surprinzător de subțire pentru aspectul său fizic: doamnelor și domnilor, gata la începere! omul jumătate bou, jumătate om! gata la începere!
Am plătit cei câțiva lei ca să văd minunile promise ale bâlciului. În interiorul cortului era o atmosferă stranie. Pe niște mese de lemn erau înșirate tot felul de borcane înăuntrul cărora pluteau în formol fel și fel de monstruozități: organe umane deformate sau gigantice, fetuși cu malformații. În capătul meselor, stând în picioare cu un aer resemnat de animal ținut în lanț, se găsea un bărbat micuț cu un cap diform. O jumătate a craniului său era mult mai mare. Am fost terifiat de priveliște. Curiozitatea mea s‑a risipit într‑o clipă și a trebuit să mă lupt cu cei care continuau să intre în cort ca să pot ieși. Afară, la aerul curat al munților, mi s‑a părut că nu e priveliște mai frumoasă decât piața plină de țărani și târgoveți bucovineni — n‑or fi fost toți frumoși, dar măcar nu erau diformi.
* * *
În piața politicii românești a venit un nou bâlci: alianța de dreapta. Îl privesc cu interes, pentru că înăuntrul său se află și Noua Republică — mișcarea civică devenită de curând partid. În discursul lor încă incomplet articulat și deocamdată confuz, există și idei la care subscriu. Iar o parte din personajele ce‑l alcătuiesc sunt măcar noi pe scena politică. Nu‑i foarte limpede ce idei vor promova în campania lor politică, căci deocamdată nu au expus decât un manifest relativ generalist, care nu spune nimic concret.
Zilele trecute Mihail Neamțu — liderul NR — a cerut public Elenei Udrea să se retragă din politică, să facă un pas înapoi și să se abțină de la a avea apariții publice. Foarte frumos mi-am zis, uite un interes pentru credibilitatea și consistența mesajului. Răspunsul Elenei Udrea n‑a întârziat, așa cum mă așteptam: e ușor să vorbești când nu ai făcut nimic, zice dumneaei, dar ia să vezi cum e când vrei să faci ceva și trebuie să porți bătălii politice. Textul e discret matern: lasă că te învăț eu cum e cu politica. Mihail Neamțu a revenit palid, numind‑o pe Udrea doamna telegondolelor românești. Și cam aici s‑a încheiat povestea.
Dar, de fapt, abia începe. Pentru că Neamțu înțelege prea bine că, apărând în față cu personaje gen Udrea, noua alianță nu va avea nici o șansă, iar viitorul lui politic este compromis. Dacă la aceste alegeri vor eșua, Noua Republică se va contrage într-un nucleu mic de membri fanatizați, așa cum s‑a întâmplat cu PNȚCD și alții ca ei. De aceea are nevoie de succes, iar succesul presupune nu doar mascarea baronilor pedeliști, ci execuția lor publică, dezicerea de practicile lor. Vasile Blaga a spus împăciuitor și echivoc că își vor armoniza tot mai mult punctele de vedere — asta nu înseamnă nimic, e doar o tragere de timp până când se va ajunge la o concluzie. El știe bine că fără nucleul dur al baronilor săi, PDL este incapabil să facă un scor bun în alegeri. Și atunci? Pe de o parte e bună imaginea de virginitate a Noii Republici, dar e nevoie și de prea-curvia unui Berceanu, Videanu și Udrea. Cum să pari fată mare în timp ce te întinzi cu tot satul?
Însă — un amănunt interesant — Blaga a menționat că există și o comisie de etică a alianței, pentru astfel de cazuri… Deocamdată Mihail Neamțu s‑a mulțumit și el cu această trimitere către comisia de etică, care e condusă de buna sa prietenă, justițiara Monica Macovei, colegă de partid cu Udrea. Mesajul pare să fie “faceți curat în curtea voastră”. Aripa reformatoare a PDL, Macovei-Preda-Voinescu, va fi curând scoasă la tablă. Vor ști oare ce au de făcut? Vor putea să facă ceea ce trebuie?
Oricum alegerile se apropie, iar bâlciul e pe cale să se (re)deschidă. Doamnelor și domnilor, gata la începere! Politicianul jumătate bou, jumătate hoț!
Lasă un comentariu