Cum o fi să te în­scrii în PNG, mem­bru con­vins și co­ti­zant, să‑l ad­miri din toată con­sti­tu­ția ta fi­zică pe mai-ma­rele oier aflat în frun­tea par­ti­du­lui, ima­ginându-ți‑l fi­lo­tim și drept-cre­din­cios șî îna­inte mer­gă­tor al obș­tii nou-ge­ne­ra­ți­o­niste și, pe ne­pusă masă, să ci­tești în presă că dom’ pre­zi­dent se în­scrie în PNL? Îmi în­chi­pui că te-ai da cu niște apă rece peste față, ne­ve­nindu-ți a crede ochi­lor și ai mai citi o dată ști­rea. Peste poate așa o mi­șe­lie, monșer! Și pe noi cui ne lasă? Noi de la cine să mai bi­ne­me­ri­tăm? Mer­gem după dân­sul. Ne în­scriem la li­be­rali, fie ce‑o fi!

Cum o fi să te în­scrii în PNL, mem­bru con­vins și co­ti­zant, să te fă­lești peste tot că ești parte a unui par­tid is­to­ric care a fă­cut ma­rea unire și alte mă­rețe fapte, iar într‑o zi, pe ne­pusă masă, să afli dintr‑o ga­zetă ci­tită la cea­su­rile amie­zii că vei avea drept co­leg, ba chiar can­di­dat la de­pu­tă­ție al par­ti­du­lui, pe un oier gu­ra­liv și ne­cio­plit? De bună seamă că ai spune: tră­dare să fie, da’ s‑o știm și noi! Peste poate așa o mi­șe­lie, monșer! Doar dacă aduce și nis­cai oi mai multe, mân­dre ș cor­nute. Caz în care altă fă­ină se ma­cină la moară: să fie ‘mne­a­lui binevenit!

Cum o fi să ajungi pre­șe­din­tele PNL, ba chiar și al ță­rii într-un in­te­ri­mat prea scurt pen­tru pro­pri­ile-ți am­bi­ții și să te roadă frus­tră­rile zi de zi că n‑ai pu­tut mai mult de atât? Co­lac peste pu­păză, son­da­jele te sco­bo­ară zi de zi în nă­dej­dile ce ți le pu­se­sei pen­tru vi­i­toa­rele ale­geri, iar par­ti­dul se duce ușu­rel — dar si­gur — în jos. Nu te-ai gândi atunci că nis­cai bani oie­rești ar fi tare buni ca să mai îm­parți niște mită elec­to­rală la ale­ge­rile ce ur­mează? Poate așa aco­peri nițel și gu­rile bo­gate din par­tid care în­cep tot mai des să te cri­tice… Și ori­cum, după ce i‑ai pri­mit în par­tid pe ma­dam Plă­cintă și pe bei­za­deaua lui Pri­goană de la PDL, du­ș­ma­nul tău de moarte, ce mai con­tează un cioban?

Cum o fi să de­vii pre­șe­din­tele PNG și într‑o bună zi să-ți iei tăl­pă­șița din bu­nă­tate de par­tid, pe care l‑ai cum­pă­rat cu ba­nii jos, in­sti­tu­ție la cheie. Și doar ca să de­vii un pâr­lit de mem­bru PNL. Ce spaime te vor fi mânând de la spate de te zo­rești — ne­voie mare — să te asi­guri de de­pu­tă­ție? Doamne, Dum­ne­ze­ule mare și bun, mul­țu­mescu-ți Ție Doamne că ai in­ven­tat va­liza cu bani! Merge în fo­tbal, dar nici n‑ai idee, Doamne, ce bine func­țio­nează la par­ti­dele ro­mâ­nești. Ori­care din­tre ele. Amin!

* * *

In­fla­ția în sep­tem­brie a fost “doar” 5,9%. Dom­nul Flo­rin Ge­or­gescu ne duce ușu­rel unde știe el mai bine: la in­fla­ție cu două ci­fre. Și-atunci să te ții echi­li­bru bugetar!

* * *

Nu pri­ce­peam de ce-și dă­dea în stambă așa de tare dom­nul Ghișe, de la PNL. Vi‑l amin­tiți cum de­fila cu pan­carte anti-Bă­sescu pe sub zi­du­rile Co­tro­ce­ni­u­lui, chiar și după eșe­cul re­fe­ren­du­mu­lui? Iaca de ce: dom’ Ghișe nu prea mai e în gra­ții pe la par­tid. Avea deci ne­voie de ima­gine de sol­dat fi­del al par­ti­du­lui. Se pare că nu i‑a prea ieșit…

* * *

Cur­tea Con­sti­tu­țio­nală lo­vește din nou: în po­li­tica ex­ternă Bă­sescu sta­bi­lește li­ni­ile di­rec­toare, iar Ponta le ur­mează, im­ple­men­tând mă­su­rile ne­ce­sare. Des­tul de lo­gic, ju­de­când după fap­tul că pre­șe­din­tele e și el parte a pu­te­rii exe­cu­tive, deci tre­buie să aibă un rol dis­tinct și bine pre­ci­zat în gu­ver­nare. Des­tul de ne­di­ge­ra­bil pen­tru dom­nul Ponta, al că­rui imens or­go­liu nu cred că va to­lera o atare si­tu­a­ție. Rămâne de vă­zut cum o să-și dea în pe­tec, că de dat își dă si­gur. Deo­cam­dată se mul­țu­mește să apla­ude ve­ni­rea lui Be­cali la PNL și im­pli­cit la USL, de care se de­clară fe­ri­cit pe mo­tiv că e ste­list, deci iu­bi­tor de oierisme.

* * *

Mi­nis­te­rul Me­diu­lui ve­ri­fică aso­ci­a­ți­ile vâ­nă­to­rești. Adică se apucă în sfâr­șit și ei de treabă. Că doar atât au de fă­cut, în ma­te­rie de vâ­nă­toare, să ve­ri­fice. Vă zic si­gur, că mă pricep…

* * *

So­rin Oprescu = dez­in­vol­tura dis­cur­su­lui lui Tra­ian Bă­sescu + tu­peul lui Vic­tor Ponta + in­fa­tu­a­rea lui Adrian Năstase

de unde rezultă:

So­rin Oprescu = po­li­ti­cia­nul ro­mân perfect.

Lo­gic, nu? Dacă USL merge cu An­to­ne­scu la ur­mă­toa­rele pre­zi­den­ți­ale, îl sno­pește Oprescu, chiar dacă va can­dida independent.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.