Mâine aniversăm trei ani de când s‑a desfășurat un referendum prin care populația României a decis că vrea parlament unicameral, cu doar 300 de parlamentari. Și de atunci nu s‑a întămplat nimic. Doar Băsescu mai scoate subiectul ăsta pe masă, când vrea să plimbe pisica moartă pe sub nasul parlamentarilor care îi sunt ostili. Dar pe bune, dincolo de disputele dintre politicieni, nimeni nu dă o explicație cu privire la neimplementarea acestei hotărâri.
Nu doar atât. Asistăm acum la discuțiile din USL — conduse de o anume Alina Gorghiu — care concluzionează că “[…] nu dorim în mod clar unicameralismul, ci dorim menținerea bicameralismului, dar nu sub orice formă, ci dorim un bicameralism diferenţiat.[…]”. Deci: “ba pe‑a mă-tii, bă, poporule! ete că nu vrea mușchiu’ nostru!”.
Și nu doar atât. Ca modificare de constituție se dorește ca prin moțiunea de cenzură să se propună și un nou prim-ministru, iar dacă moțiunea trece, primul-ministru desemnat să se apuce de format noul cabinet. Adică nu le mai trebuie președinte care să desemneze un prim-ministru, îl numesc după bunul plac.
Domnul Ponta contribuie și el, spunând că în viitor nu ar mai trebui să căscăm gura la ce spune Curtea Constituțională și că dacă nu le plac politicienilor rezoluțiile date de curte le pot modifica în parlament cu 2/3 din voturi. Că Parlamentul e miezu’, ei sunt deștepți și frumoși și aleși de popor, deci părerile lor sunt cele mai bune.
Vă amintiți când spuneam că USL vrea republică parlamentară? Uite cum se adună argumentele că am dreptate. Totul se vrea pus în mâna indivizilor pe care acum îi vedeți pe afișele electorale. O parte din ei sunt jigodiile bătrâne, ăia care fac jocurile și trag sforile. Restul sunt “un suflu nou”, adică fini, secretare și alți acoliți ai jigodiilor, care vor face ce le spun ăia care i‑au băgat în parlament. Așa cum e cazul de la Teleorman. Domnișoara secretară va deveni, nu‑i așa, o fragedă constituantă.
Lasă un comentariu