Gașca de pe internet

Jur­nal­iști mod­erni scriu online. De fapt tre­buie să scrie online, pen­tru că presa scrisă e pe patul de moarte. Și ală­turi de ei scriu o mulțime de anon­imi. Sunt aceș­tia jur­nal­iști la rân­dul lor? Opriți‐vă ten­tația de a răspunde rapid cu nu. Gândiți‐vă: ce este un jur­nal­ist? O per­soană care își expune ideile în mod pub­lic, comen­tând fapte și întâm­plări din real­i­tatea con­tem­po­rană sau din tre­cut, prin inter­mediul unei pub­li­cații. Care parte a definiției aces­tea nu core­spunde pen­tru un comen­ta­tor?

Unele ziare nu solic­ită comen­ta­to­rilor să se iden­ti­fice în vreun fel. Sub anon­i­matul unor alias‐uri bizare, hilare sau grotești, mii de per­soane pot face orice fel de afir­mații în comen­tari­ile unui arti­col, fără a tre­bui să dovedească în vreun fel veridic­i­tatea lor. Pot să jignească, pot să mintă, pot să exagereze. În urma lor vine altcineva, care își va forma o opinie nu doar din arti­colul propriu‐zis, ci și din comen­tari­ile care îl succed. Ei, și ce, în fond nu spunem noi că fiecare ins citește presa și judecă cu pro­pria sa minte dacă e corect sau nu ce spune jur­nal­is­tul și comen­ta­torii săi? Într‐o lume ide­ală prob­a­bil că așa s‐ar întâm­pla. Real­i­tatea este însă alta. Oamenii nu anal­izează obiec­tiv fiecare infor­mație pe care o primesc, nu o trec prin fil­trul pro­priei gândiri din sim­plul motiv că nu au capac­i­tatea int­elec­tu­ală și cunoșt­ințele nece­sare pen­tru asta. Și atunci iau de‐a gata ceea ce li se spune, ceea ce li se arată, ceea ce li se sug­erează. Comen­ta­torul devine și el for­ma­tor de opinie.

Există și ziare care per­mit comen­tarii și prin inter­mediul id‐ului de Face­book, făcând ast­fel mai viz­ibilă iden­ti­tatea unor comen­ta­tori. Prob­a­bil că unii își crează pagini de Face­book spe­ciale pen­tru comen­tarii, dar cei mai mulți par să fie per­soane reale, care simt nevoia de a‐și face cunos­cute opini­ile comen­tând arti­cole din presă. Ce poate fi mai recon­for­t­ant decât să spui că l‐ai pus la punct pe jur­nal­is­tul X sau Y, că i‐ai zis "în față una care să il usture"? Comen­tar­iul insu­lui se pub­lică automat pe pag­ina sa de Face­book, ală­turi de link‐ul către arti­colul orig­i­nal. Pop­u­lația de pri­eteni ai comen­ta­toru­lui — selec­tată cel mai prob­a­bil după cri­terii ce țin de ace­lași nivel de inteligență, opinii și val­ori sim­i­lare — vor năvăli și ei să comenteze la gazetă, întărind ast­fel opinia amicu­lui lor. Repetând ace­leași enunțuri, uti­lizând vocab­u­larul comun, grupul de pri­eteni vir­tu­ali își recon­firmă val­o­rile pro­prii — insulta, jig­nirea, semi­doc­tismul sau inepția, națion­al­is­mul șamd — fără nici o pre­ocu­pare de a‐și dovedi afir­mați­ile sau de a‐și jus­ti­fica ati­tu­dinile.

Inca­pa­bili să formeze comu­nități din cauza intol­er­anței la opinii diverse și a inca­pac­ității de a lucra în echipă, românii simt totuși nevoia grupu­lui unde să‐și regăsească opini­ile rever­ber­ate de alți indi­vizi, adică gașca. La fel cum gașca de cartier nu își jus­ti­fică acți­u­nile, considerându‐se îndrep­tățită să acosteze necunoscuți, să‐i bată pe cei mai slabi, să înjure vârst­nici și să pro­lif­er­eze invec­tive în gura mare, gașca de Face­book își este sieși sufi­cientă în man­i­festările ei pe inter­net. Cu o deose­bire, totuși: pe stradă, acostați de poliție și luați la între­bări, găș­carii tre­buie să scoată buletinele, să se legit­imeze și să‐și explice com­por­ta­men­tul. Pe inter­net însă se simt com­plet pro­te­jați, nu?

Există nevoia de respon­s­abil­i­tate a afir­mați­ilor din comen­tarii? Dacă jignești și insulți tre­buie să poți fi iden­ti­fi­cat și tras la răspun­dere? Sunt sigur că subiec­tul acesta naște mari con­tro­verse. Cât de îndrep­tățit este un jur­nal­ist, care a fost numit bou, cretin sau în alt fel prin comen­tari­ile la un arti­col al său, să ceară iden­ti­fi­carea indi­vidu­lui care l‐a cat­a­lo­gat ast­fel și să‐l acționeze pe cale civilă? Ar tre­bui Face­book să ofere infor­mați­ile nece­sare iden­ti­ficării col­por­toru­lui? Ști­ind cât caz se face pe tema con­fi­dențial­ității infor­mați­ilor pe inter­net, aș jura că răspun­sul majori­tar ar fi un NU hotărât. Dar dacă inci­den­tul s‐ar întâm­pla pe stradă, care ar fi opinia majorității? Desigur, un DA aproape unanim. Și totuși, care e difer­ența sem­ni­fica­tivă din­tre cele două situ­ații?

Dacă mă între­bați pe mine, nici una.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu