Alegerile fiecărei zile

În ultimele zile m‐am tot gân­dit dacă e vre­mea să renunț la decizia mea de a nu mai vota. Eveni­mentele ultimelor șapte‐opt luni mi s‐au părut îngri­joră­toare din multe puncte de vedere, iar anunțata vic­to­rie a USL nu face decât să adâncească sen­ti­men­tul unei imi­nente dete­ri­orări a situ­ației României. Românii par să îi poarte spre o vic­to­rie ale cărei merite nu le aparțin — întregul merit îi revine lui Băs­escu, care a reușit să divizeze Româ­nia în două tabere: jeguri băsiste și useliști ordi­nari. Doar că vic­to­ria se anunță a fi prea zdro­bitoare, prea multă put­ere trece în mâinile unora care sunt com­plet ire­spon­s­abili. E oare vre­mea să încerc cu put­erea mod­estă a unui sin­gur vot să apăr un oare­care echili­bru? Ce echili­bru este acela între două rele și cât de rezon­abil șî moral este să susții niște lichele pen­tru a nu fi com­plet înlă­tu­rate de niște jigodii?

Alegerile de azi se deosebesc oare­cum de cele ante­rioare, pen­tru că aproape toți actorii politici au renunțat la măștile ide­o­log­ice pe care le‐au afișat până acum, iar miza e doar drep­tul de a guverna și put­erea de a dis­pune de banii pub­lici pen­tru afac­er­ile pro­prii. Cărțile sunt date pe față, într‐un fel. Dreapta și stânga politică nu mai au impor­tanță nici măcar teo­ret­ică. Oricum românii nu au înțe­les în marea lor majori­tate difer­ențele sem­ni­fica­tive ale ide­ologi­ilor, așa că pen­tru cei mai mulți aceste nuanțe nu aveau nici o impor­tanță. Alegerile de azi sunt poate cele mai cinice din­tre toate câte le‐am avut după '89.

Mi‐am dat seama până la urmă că nu alegerea unui par­la­men­tar este cea care are o impor­tanță, nu echili­brul din­tre pedeliști și useliști este impor­tant. Dacă aș putea să aleg ceva, nu un par­la­men­tar corect ar fi prima mea dor­ință. Mi‐aș dori mai mult ca românul de rând să fie onest și munci­tor, orga­ni­zat și chibzuit, respec­tuos și demn. Mi‐aș dori să îl văd civ­i­lizat în com­por­ta­mentele sale zil­nice, impli­cat în comu­nitățile din care face parte, atent la imag­inea sa în fața celor­lalți. Aș vrea să‐l aud recunoscându‐și greșelile tre­cu­tu­lui și cerând scuze celor cărora le‐a făcut nedrep­tăți, afir­mând răspi­cat prin­cipi­ile sale fun­da­men­tale și susținându‐le prin put­erea exem­plu­lui per­sonal. Aș vrea să‐l văd mai edu­cat și mai intere­sat de val­o­rile spir­i­tuale decât este astăzi.

Doar că alegerile aces­tea nu le pot face eu. Alegerile aces­tea le face fiecare pen­tru sine, într‐un fel de democrație nein­sti­tuțion­al­izată. Alegerile aces­tea nu se țin pe 9 decem­brie, ci prin fiecare gest pe care îl face fiecare român. Alegerile aces­tea au loc în fiecare zi. Iar cele par­la­mentare din 9 decem­brie nu sunt decât oglinda alegerilor făcute zil­nic de majori­tatea românilor.

De aceea votul meu de azi nu are nici o impor­tanță. Alegerile din fiecare zi sunt sin­gurele care con­tează.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu