Marele tabloid

Pe ori­cine întrebi afli că nu se uită decât la Disco­very și la Ani­mal Pla­net. Nici vorbă de Antene, nici vorbă de emi­siu­nile lui Capa­tos sau ale lui Mir­cea Badea. Toată lumea pri­vește numai la docu­men­tare des­pre rino­ceri, cro­co­dili și girafe, la filme des­pre isto­rie și emi­siuni cu secrete culi­nare exo­tice. Pe ori­cine întrebi nu citește decât cărți sau știri de pe Inter­net. Nici vorbă de Click sau Can­can, nici pome­ne­ală de Liber­ta­tea. Presa tablo­idă pro­ba­bil trage să moară fără nici un citi­tor. Degeaba mam­zel Crudu se lasă pozată cu chi­lo­ții la vedere, degeaba încearcă să se sinu­cidă Zăvo­ranca, degeaba divor­țează cuplul Marin‐Bănică. Lumea e absor­bită de cul­tură și ști­ință.

Iar în pau­zele de lec­tură și când rino­ce­rii de pe Ani­mal Pla­net se duc mai la stânga, undeva în afara ecra­nu­lui, să se ușu­reze și ei liniș­tiți fără să se uite între­gul mapa­mond la ei, toată lumea intră pe Face­book și pos­tează de zor. Ce? Păi poze sexy, ima­gini ridi­cole sau chiar sca­broase, poze cu mân­care, foto­gra­fii cu plo­zii per­so­nali, ban­curi deo­che­ate. Iar mai pre­sus de toate, fraze memo­ra­bile. De pildă "Dacă aprinzi un feli­nar, acesta va lumina și calea ta". No shit?!? Rea­lly? Sau "View life as a con­ti­nu­ous lear­ning expe­rience". Nu m‐aș fi gân­dit… ce pro­fund!

Da, așa e, sunt con­vins: lumea nu citește tablo­ide. Cu ast­fel de con­ți­nut pe Face­book, cine mai are nevoie de Can­can? Pre­o­cu­pați să con­tri­buim la marele ghi­veci de pe Face­book, unde vie­țile pro­prii se ames­tecă cu ale altora fără dis­cer­nământ și fără noimă într‐un soi de tocă­niță cu gust cvasi‐plăcut, nu prea mai avem timp să medi­tăm la pro­pria viață, la ce ar tre­bui să facem în loc să repro­du­cem cuvin­tele altora. Nu încer­căm să înțe­le­gem sen­sul ace­lor cuvinte și n‐avem răb­da­rea de a aduce în viața pro­prie even­tu­ala lor înțe­lep­ciune.

Poate că ar tre­bui să ne oprim din a cita pe alții și să înce­pem să punem acolo pro­pri­ile noas­tre cuvinte, pro­pri­ile noas­tre idei. Ar fi sem­nul cura­ju­lui de a renunța să ne ascun­dem în spa­tele unor sim­bo­luri. Ar fi înce­pu­tul unui dia­log sin­cer, des­pre cine sun­tem în rea­li­tate. Și mai ales des­pre cine vrem să deve­nim.

 


Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu