Originea sănătoasă

Puține lucruri mi se par mai impor­tante astăzi – din punc­tul de vedere al românilor – decât privirea real­istă către noi înșine. Sun­tem în vre­muri con­tra­dic­torii, în care tot mai multe voci vorbesc despre nevoia de ade­văr și la fel de multe voci încearcă să le acopere pe cele din­tâi, în numele unui poz­i­tivism națion­al­ist. Eu unul sunt pe deplin con­vins că, dacă nu vom reuși să facem acest exer­cițiu aut­o­critic, ne va fi veșnic imposi­bil să pro­gresăm în vreun fel.

Cartea lui Lucian Boia – De ce este Româ­nia alt­fel – este o ast­fel de voce crit­ică. S‑ar putea ca tex­tul să conțină mici inex­ac­tități istorice, poate impar­don­abile din partea unui spe­cial­ist al dome­ni­u­lui, iar ele sunt spec­u­late intens de ade­pții nar­cisimu­lui național, care și-au fixat arti­le­ria pe această carte. Dar nu exac­ti­tatea istorică mi se pare că e partea sa impor­tantă, ci mai degrabă invi­tația deschisă de a ne privi pe noi înșine cu alți ochi, din alte per­spec­tive. Lucian Boia scrie cu exas­per­area celui care nu vede ieșirea din întuneric.

E un tablou impre­sion­ist ce ne înfățișează nu în exac­ti­tatea detali­ilor, ci mai curând în neclar­i­tatea mișcării necon­tenite între bine și rău, la limita din­tre aces­tea, mereu hotărâți de a nu ne pierde defin­i­tiv, dar în egală măsură con­vinși că nu ne putem salva. Nici așa, nici alt­minteri – aceasta pare să fie eterna noas­tră condiție, derivată dintr‑o elită pre­dom­i­nant exo­genă – care ne‑a împins mereu înainte – și o masă majori­tară de fac­tură gro­biană, acul­tur­ată.

În fond ce ne der­an­jează atât de mult în fap­tul că avem o întârziere istorică în for­marea stat­u­lui și a nați­u­nii române? De ce ne supără ideea că primii dom­n­i­tori ar fi putut fi de orig­ine cumană? De ce apărăm cu o înverșunare dusă până la agre­siv­i­tate teori­ile puri­tanis­mu­lui național? În men­talul colec­tiv al românilor se pare că ideea unei pater­nități dubioase este dezono­rantă. Bas­tarzii sunt infe­ri­ori prin orig­ine. Fap­tul că nu ne-am autocreat, că nu ne sun­tem pro­prii părinți, este insultă­tor. Într-un fel sau altul teo­ria orig­inii sănă­toase, cre­ată în anii comu­nis­mu­lui, pro­duce încă efecte. Atunci se cerea să fii năs­cut din clasa munci­toare sau din țărăn­ime pen­tru a fi eli­gi­bil în funcții de con­duc­ere sau pen­tru a accede la studii supe­rioare, orice altă orig­ine fiind con­sid­er­ată malefică în sine. Astăzi tre­buie să ne tragem din daci și romani și să ne fi per­pet­uat prin viță pur românească pen­tru a nu ne rușina cu noi înșine.

Fapt este că nimănui nu‑i mai pasă azi de com­plex­ele noas­tre de infe­ri­or­i­tate națion­ală. Încăpățânarea noas­tră de a ne crede buricul pămân­tu­lui nu poate decât să stârnească zâm­bete acelora care sunt priv­i­tori neu­tri și exas­per­are celor care așteaptă sin­cronizarea noas­tră politică în ansam­blul euro­pean. Iar noi pier­dem din vedere, ca și în vre­mea comu­nis­mu­lui, că orig­inea sănă­toasă — oricât ne-ar părea de dezirabilă — nu implică prin ea însăși ceea ce ne lipsește de prea multă vreme: onoarea.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu