Ce este băsismul

De câteva luni de zile, mai exact de prin vara tre­cută, ter­menul de băsism este foarte la modă. La început cuvân­tul părea foarte clar în seman­tica sa: a fi băsist însemna să îl susții pe Băs­escu în dis­puta sus­pendării sale. Adică să nu fii de acord cu argu­mentele noii put­eri useliste. Pe cale de con­secință erai în aceeași barcă cu nume sonore și onor­a­bile: Curtea Con­sti­tuțion­ală era băsistă și tot băsistă era si Uni­unea Euro­peană și știam aceste lucruri cât se poate de clar de la domnu' Crin, inter­i­marul de la Cotroceni și de la dom' Vic­toraș, cel mai prim min­is­teraș. 

Da' după aia lucrurile s‑au mai com­pli­cat nițel. Insti­tu­tul Național de Sta­tis­tică s‑a dovedit și el băsist, pen­tru că a numărat greșit alegă­torii de la ref­er­en­dum și a stri­cat bună­tate de prezență la vot de peste 150% prin unele comune din sudul țării. Băs­escu, cel mai băsist din­tre băsiști, a rămas președ­inte. Comisia de la Veneția și‑a dat și ea arama pe față — niște băsiști împuțiți — apoi chiar și Comisia Euro­peană s‑a dat de partea băsis­mu­lui. Tre­aba era din ce în ce mai clară: băsiștii erau peste tot, doar useliștii și poporul obidit erau drepți, cin­stiți și democrați. Norocul lor că erau majori­tari și majori­tatea e cea mai tare, face tot ce vrea ea…

Pe dea­supra la toate a venit povestea cu pla­giatul lui Vic­toraș și iarăsi au mai apărut niște prob­leme de sem­nat­ică: băsist nu insemna doar să fii cu Băs­escu. Era de ajuns să-ți pută teza de doc­torat a micu­lui Tit­ulescu și gata! băsist scria pe tine. Cum să te îndoiești de pre­mierul nos­tru drag, știindu‑l atât de cin­stit și de respon­s­abil, mai ales că îndrumă­tor îi fus­ese Adrian Năs­tase, un alt exem­plu de cin­ste și corec­ti­tu­dine, băgat la pușcărie de procurorii băsiști? Căci da, dragii mei, procu­ratura și DNA-ul sunt și ele băsiste!

Spre iarnă, după alegeri, băsis­mul părea în regres. Mân­case bătaie zdravănă la alegeri și-și culegea dinții de prin țărână. Poporul majori­tar tri­um­fase elec­toral, alegându‑i pe Crin­ușor și Vic­toraș drept ăi mai drepți și mai gospo­dari, numa' buni de pus în capul tre­bii. Din spatele lor scotea nițel capul și Felix turnă­torul, da' n‑avea nimeni ochi să‑l vadă decât băsiștii, care o tineau într-una că Varanul ar fi tot una cu Necu­ratul. Așa azi, așa mâine, da' tre­aba — vezi dum­neata — s‑a dovedit cam încur­cată, pesemne că așa o lăsaseră băsiștii, iar Vic­toraș primul min­is­teraș nu mai pri­didea cu inter­vi­urile și talk-show-urile — de unde să mai aibă timp și de tre­abă?

Povestea cu guvernarea țării e oricum o teorie băsistă și ea, inven­tată de duș­manii poporu­lui anti-băsist ca să încurce socotelile. Altele sunt tre­burile impor­tante, de pildă cum se închid dosarele penale ale lui Felix, care ba e sen­a­tor, ba nu‑i sen­a­tor, ba iar e sen­a­tor, ba lasă că nu mai e. Iar dosarul — deh! ca dosaru' — se plimbă de la un tri­bunal la altul. Se mai amână un ter­men, i se mai face rău unui incul­pat, altul n‑are avo­cat și tim­pul trece, Doamne-ajută poate se pre­scriu faptele și scapă și Felix cu fața curată.

Da' acuma, când Vic­toraș a ieșit din vorba lui Felix și a zis c‑o pune pe băsista de Kovesi la DNA, nu mai e cale de întors. E clar, băsis­mul l‑a pătruns și pe șeful pesedist. Nu mai e loc de sub­til­ități de dicționar, nu mai e vreme de rafi­na­mente lingvis­tice: băsis­mul tre­buie redefinit, clar și sim­plu, ca să‑l dibuim ușor, să‑l dis­tingem limpede. Băsis­mul e starea de fapt care apare atunci când ceea ce se întâm­plă nu‑i con­vine lui Felix Voiculescu. Și dacă nu mă cre­deți pe mine, intrebați‑l pe Mircea Badea. Sau pe Gâdea.

 


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Ovidiu Drobota

    felic­i­tari pen­tru anal­iza!


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu