De la like la endorse

Prob­a­bil că ați obser­vat ches­tia asta rel­a­tiv nouă pe care au inventat‑o cei de la LinkedIn — endors­ing your con­nec­tions. Mă rog, nu‑i chiar nouă, are ceva vechime deja și pare să fi luat un oarece avânt. N‑am s‑o fac pe pros­tul spunând că nu pri­cep la ce e bună, în fond com­petiția în dome­niul net­work­ing e foarte mare și e firesc să se tot inoveze câte ceva în pro­dusele astea. Prob­lema este că, după niște ani de uti­lizare, simt că LinkedIn seamănă tot mai mult cu un Face­book pro­fe­sional: un loc unde mulți găs­esc prile­jul de a părea ceea ce nu sunt.

A fost o vreme când a avea un cont pe LinkedIn era un semn de aparte­nență la un grup pro­fe­sional cal­i­fi­cat. Exista prezumția că prin această rețea se recrutează spe­cial­iștii, lid­erii și man­agerii, pro­fe­sion­iștii cu exper­tiză si expe­riență, în timp ce anga­jatul uzual era cău­tat prin site-uri mai pop­u­lare, pre­cum Bestjob sau eJobs. Trep­tat mai toată lumea s‑a mutat pe LinkedIn și nu mai sunt chiar așa de con­vins că pro­filul celor înscriși în rețea mai core­spunde aces­tei descrieri. Mi-am zis că e nor­mal și că prob­a­bil asta și-au și dorit cei de la LinkedIn, un suc­ces cât mai mare, care nu poate să însemne decât mulți uti­liza­tori. 

Pe urmă am obser­vat că primesc invi­tații de conectare de la tot felul de per­soane, unele pe care nu le cunosc decât foarte puțin sau deloc. LinkedIn s‑a con­t­a­m­i­nat de frenezia împri­etenir­ilor de pe Face­book — a devenit dezirabil să ai cât mai multe conex­i­uni, indifer­ent de cât de reale sau nu sunt ele. Mă invită să le fiu amic pro­fe­sional agenți de vân­zare din firme în care am lucrat, care s‑au anga­jat acolo după ce eu deja ple­casem. Sim­pla menți­une în CV a aceleiași com­panii anga­ja­toare pare să fie îndea­juns motiv de cama­raderie pro­fe­sion­ală. Câr­co­taș cum sunt, nu dau curs unor ast­fel de invi­tații.

De când cu endorsing-ul ăsta (apropo cum se tra­duce de fapt? susținere? spri­jinire? apro­bare?) a mai apărut o anom­alie: oameni care nu m‑au văzut nicio­dată man­i­festând o anu­mită com­pe­tență, mi‑o validează fără ezitare. Unii prob­a­bil o fac aștep­tând rec­i­proc­i­tatea. Alții sunt prob­a­bil agasați de afișarea invi­tați­ilor de endors­ing când intră pe pro­filul pro­priu si mai dau și ei un clic-două ca să scape de metabox-ul insis­tent. Alții or fi vrând doar să fie pri­etenoși și se gân­desc că-mi fac un ser­vi­ciu. Una peste alta con­cluzia e clară: nu poți să ai încredere în veridic­i­tatea infor­mației. Entuzi­as­mul susținer­ilor rec­i­proce și ama­bile nu face decât să le trim­ită în der­i­zo­riu, să le deval­orizeze pe toate, de‑a valma, echivalându-le cu like-urile alea neroade de pe Face­book.

Deși real­izez că e prob­a­bil inutil, eu încă mai încerc să folos­esc instru­men­tul acesta în sen­sul în care a fost gân­dit — un pro­fil pro­fe­sional com­plet și corect. Măr­turis­esc că n‑am val­i­dat nimănui o com­pe­tență despre care nu aveam o min­imă convin­gere a veridic­ității. Dacă vre­unul din voi mă găsește în lista validărilor pro­prii înseamnă că eu chiar cred în exper­tiza sa din acel dome­niu. Rec­i­p­roca nu e val­a­bilă. N‑am avut timp să intru pe pro­filul fiecărei per­soane cu care sunt conec­tat și să anal­izez ce com­pe­tențe ar tre­bui să‑i validez. Și pen­tru că prac­tic această desuetă formă de sin­cer­i­tate pro­fe­sion­ală, am o rugăminte la voi: pro­cedați la fel cu mine. Pen­tru că n‑am de gând să vă fac nici un favor, n‑am să mă supăr nici dacă vă veți retrage unele validări, făcute prea în grabă sau din prea multă con­de­scen­dență. Mi-ar place să pot crede că susținer­ile voas­tre — câte vor rămâne — sunt sin­cere.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.


  1. Marius Stavila

    Actu­alul meu job m‑a gasit pe LinkedIn. Adica, firma a pub­li­cat un job, eu am apli­cat, m‑au igno­rat, iar peste doua luni m‑au sunat si mi-au oferit alta poz­i­tie, mai intere­santa. In tim­pul inter­vi­urilor, am aflat ca au igno­rat total pro­filul meu, reco­man­dar­ile si "endorse­mentele". I‑a intere­sat doar CV-ul si ce au stors de la mine in tim­pul dis­cu­ti­ilor. Asa ca, sunt con­vins ca endorse­men­tul" este doar un avor­ton al LinkedIn (scuzati).

  2. Petrica

    Eu cred ca aceasta plat­forma este tot mai des folosita si din ratiuni eco­nom­ice. Com­par­a­tiv cu site-urile romanesti de pro­fil prezen­tate si in arti­col, Lin­ke­dIn are foarte multe facil­i­tati gra­tu­ite ceea ce l‑a facut foarte pop­u­lar si in ran­dul recru­to­rilor free­lance care isi gas­esc mult mai usor can­di­datii. In ceea ce priveste cal­i­tatea prezen­tar­ilor, eu cred ca nimeni nu se bazeaza strict pe povestile prezen­tate in CV sau pe numarul de susti­na­tori dar poate fi un atu macar prin fap­tul ca aceea per­soana poate fi chemata la un inter­viu.

    • Sorin Sfirlogea

      Da, dar dacă cineva este chemat la inter­viu în detri­men­tul altcuiva pe baza număru­lui mai mare de endorse­ments, deja s‑a făcut o nedrep­tate, nu?

  3. Alin

    Unii sunt chiar de părere că linkedin va renunța la endors­ing


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu