Justificat ridendo mores

Cu foarte mult timp în urmă, pe vre­mea Regelui Soare, un cva­siob­scur poet francez a făcut un enunț în lat­ină care avea să dev­ină cele­bru: cas­ti­gat ridendo mores. Expre­sia a făcut cari­eră, ajungând pe fron­tispi­ciul mul­tor teatre franceze, care au con­sid­erat că această declar­ație de intenție mer­ită pre­cizată de la bun început celor ce le trec pragul. Arta n‑a avut doar menirea de a înfru­museța viața oame­nilor, ci și de a servi drept mijloc de edu­cație, oferind exem­plele poz­i­tive spre laudă și cele neg­a­tive spre dis­preț.

Și n‑au fost puțini, nici neim­por­tanți, cei care au crezut în acest des­tin al umoru­lui, în put­erea sa de a corecta moravurile soci­etății. Moliere a făcut‑o pen­tru francezi cu îndea­juns suc­ces. Cara­giale a încer­cat ace­lași lucru pen­tru noi, cu mult mai puține rezul­tate. Mitică a rezi­s­tat asaltu­lui ironiei și sar­cas­mu­lui și și‑a con­ser­vat vici­ile con­damnabile, lăsându-le moștenire lui Bulă. Umorul româ­nesc mod­ern s‑a desprins de scena artis­tică și a coborât în stradă, dar nu mai crit­ică moravurile, ci le cele­brează.

Uitați-vă la ban­curile românilor — ade­sea îl pun într‑o lumină favor­a­bilă pe șmecher, pe tupeist, pe cel care îndrăznește să treacă din­colo de reg­ulile accept­abilu­lui social. Capac­i­tatea de a tran­scende reg­ulii, de a se des­curca, trans­formă pe oricine într-un erou. Bulă e cel mai iubit per­sonaj al românilor, nu pen­tru capac­i­tatea sa de a sancționa lipsa de moral­i­tate a altora, ci pen­tru omnipotența sa de a eluda orice formă de moral­i­tate.

Iar când umorul este sar­cas­tic și mușcă­tor con­sid­erăm că cel care face gluma este rău. Mie, de pildă, mi se întâm­plă ade­sea să mi se impute ironi­ile pe care le amestec în glume, spunându-mi-se că sunt rău. Firește că nu, sunt ironic, sunt sar­cas­tic, dar nu rău. Iro­nia nu e menită să releve con­de­scen­dența, ci să atragă atenția celui care greșește asupra erorii în care se află. Iar asta nu este rău­tate, nu înseamnă că îi vrei răul celuilalt, ci că îi dai ocazia să se îndrepte și îi oferi posi­bil­i­tatea să își recunoască ele­gant eroarea, râzând ală­turi de ceilalți de pro­pria sa greșeală. Dacă nimeni nu sancționează proast­ele moravuri, cum le vom îndrepta? Prin denunțarea directă, neu­moris­tică? Te duci la indi­vid și‑i spui verde în față că e nes­imțit?

Apoi mai e și contra-sancțiunea rec­i­proc­ității: și tu — cel care ironizezi — greșești une­ori. Desigur. Dar com­para­ția nu este un argu­ment. Nu există nimeni care să se afle în pos­tura de critic abso­lut, ferit de greșeală și per­fect prin moravurile sale. Dar asta nu înseamnă că tre­buie să sus­pendăm crit­i­cis­mul. Fap­tul că și eu greșesc nu mă anulează ca critic al greșelilor celor­lalți, ci mă expune la iro­nia lor. N‑aveți decât să mă ironizați când greșesc — v‑aș fi recunoscă­tor să-mi atrageți atenția cu umor asupra prosti­ilor pe care le comit.

Unii se vex­ează la umorul sar­cas­tic considerându‑l o formă de a lua la mișto. Depinde cine face gluma. Dacă mișto-ul e replica unui prost, e foarte prob­a­bil modal­i­tatea lui de a trece mai inteligent decât îi per­mit mijloacele pro­prii. E unica sa șansă de a‑și mângâia orgoliul rănit de pro­bele con­crete ale real­ităților coti­di­ene — în fiecare zi tre­buie să trăi­ască cu acest com­plex de infe­ri­or­i­tate, așa că atunci când i se oferă ocazia încearcă să se auto­con­soleze printr-un mișto ieftin. Pen­tru un prost mișto-ul este unicul refugiu în fața prob­lemelor pe care nu le poate soluționa, ade­sea pen­tru că nu poate nici să le enunțe corect. Dar când sar­cas­mul aparține unui om inteligent, e foarte prob­a­bil să nu fie gra­tuit.

Mai șmecheri decât toți fraierii ăilalți, românii au redefinit sin­tagma poe­t­u­lui francez: jus­ti­fi­cat ridendo mores. Prin râs ne jus­ti­ficăm moravurile, pen­tru că nici nu ne trece prin cap să le schim­băm.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu