Am o idee înfiptă ca un cui în cap, cum că dacă am face nițică ordine prin finanțele românilor lucrurile s‑ar mai îndrepta prin țara asta. Adică, până la urmă, toate minunile pe care le vedem și auzim, toate făcutele și nefăcutele au la origine o singură motivație: banii, deci dacă punem un pic de disciplină prin portofele există șanse mari să mai curmăm din micile si marile coțcării politice sau economice. Americanii au IRS-ul, de care am auzit că le e mai frică decât de FBI, iar o anchetă făcută de instituția financiară cică e mai nașpa decât trei tușeuri rectale zilnice, timp de o lună. Și m‑am întrebat ce ne lipsește nouă față de modelul lor, ca să ne controlăm mai bine taxele.
În principiu avem și noi administrațiile financiare care îndeplinesc cam același rol — colectarea taxelor (nu râdeți, funcționarii noștri sunt la fel de neplăcuți ca ai americanilor, doar că în alt fel). Diferența semnificativă este că noi nu prea corelăm taxele cu veniturile și cu averea declarată, iar asta permite o grămadă de matrapazlâcuri financiare. România e plină de mătuși Tamara, mai bogate sau mai sărace, care dețin societăți comerciale foarte prospere, lasă moșteniri neașteptate și au depozite bancare consistente pe care le-au constituit din surse complet obscure. Știm bine că în spatele acestor paravane se ascund afacerile oamenilor politici sau ale unor antreprenori care vor să eludeze taxele. Dar miza nu e doar asta, ci faptul că prin mijloacele astea se finanțează la negru campanii electorale, se mituiesc funcționari publici, polițiști și judecători, transformând România în carnavalul grotesc pe care îl cunoaștem toți.
Soluția mi se pare destul de simplă în teorie: orice bun impozabil — casă, teren, mașină, depozit bancar — trebuie declarat în vederea impozitării. Ăsta ar fi pasul 1. Pasul 2 ar fi să se studieze veniturile din care a fost realizat respectivul bun. Mătușa Tamara trebuie să explice cum a produs vila cu zece camere de la Sinaia, de unde are trei sute de mii de euro în cont și cum și‑a cumpărat două mașini de teren scumpe. Dacă pensia ei nu i‑ar fi permis să acumuleze averea asta se trece la pasul 3: întrebăm de unde au provenit banii. Dacă e vorba de donațiile vreunui nepot, se schimbă subiectul analizei și se ia în studiu nepotul, începând cu pasul 2. Iar când se constată că sursele de venit sunt ilicite, nedeclarate și neimpozitate conform legii, se trece la pasul 4: confiscarea bunurilor și condamnarea la închisoare.
Dacă declarantul pretinde că veniturile au fost realizate în afara României intrăm pe o variantă specială: pentru a nu fi considerate ilicite veniturile trebuie recunoscute de statul în care au fost produse, deci declarantul trebuie să aducă o hârtie simplă de la administrația financiară a țării unde a muncit care să dovedească faptul că a câștigat banii respectivi și a plătit taxele aferente. Și uite așa se închide cercul. Se ia de la registrul auto lista tuturor mașinilor înmatriculate, de la cadastru lista tuturor terenurilor și caselor, de la bănci lista tuturor depozitelor, se sortează pe deținători și se împerechează cu declarațiile de venituri. Unde nu bate, se face anchetă.
Problema e cum trecem de la teorie la practică. Pentru că tare mi‑e frică de faptul că nici românii care țipă cât îi ține gura că politicienii și marii afaceriști sunt corupți n‑ar fi de acord cu regulile astea. Avem fiecare dintre noi câte o mică mătușă Tamara pe care vrem să n‑o afle nimeni…
8:06
IRS nu te intreaba in prima faza de provenienta veniturilor. Fiscul american e normal la cap si se uita in primul rand daca pe banii cheltuiti ai platit vreodata impozit corespunzator. Daca nu, iti confisca bunurile cumparate si abia apoi incepe ancheta asupra provenientei veniturilor. La ei mai e ceva, nu poti cheltui cash orice suma, iar daca scoti de pe card mai mult decat 5k e imediat anuntat IRS. Ca sa-ti faci idee, contributiile in numerar la campanii sunt de ordinul a 2k per persoana contributoare per campanie. ANAF e o agentie captiva, care e utilizata in special ca arma impotriva concurentei din mediul economic. Iti pui sef la ANAF, iti omori concurenta in cateva luni.