Papașa Viktor

Voi ați bă­gat de seamă cât de ma­o­țe­du­nist de­vine cu tim­pul zâm­be­tul lui Ponta? Sea­mănă tot mai mult cu cel al lui Ili­escu de acum niște ani de zile, rân­je­tul ăla co­mu­nist me­nit să li­niș­tească pen­sio­na­rele și să re­la­xeze pro­le­ta­ri­a­tul — ei sunt aici, au grijă de toate, nu tre­buie să ne ba­tem noi căp­șoa­rele pros­tuțe. În Ro­mâ­nia este ne­voie de un tă­tuc ato­tpu­ter­nic și atoa­tești­u­tor pe care oa­me­nii să‑l știe aple­cat peste pro­ble­mele ță­rii, zâm­bind cu stă­pâ­ni­rea de sine a ce­lui care are lu­cru­rile sub con­trol, câtă vreme ei în­vârt mi­cii pe gră­tar și scot be­rea din fri­gi­der. Iar tă­tu­cul nu tre­buie doar să zâm­bească, ci din când în când să ne dea.

În rusă — acolo unde s‑a in­ven­tat ti­pul ăsta de li­der — tă­tuc se spune pa­pașa. Iar pa­pașa Vi­k­tor a în­vă­țat mo­de­lul foarte bine. Zâm­bește cu toată fața, for­țându-și col­țu­rile gu­rii să atingă ure­chile. Apoi ne dă câte ceva, de pildă scu­tire de taxe la po­dul din Fe­tești. Ca să ne du­cem la mare și să avem mai mulți bani de mici și bere. Iar noi nu tre­buie de­cât să râ­gâim fe­ri­ciți și să vo­tăm disciplinat.

Doamne, bine se mai tră­iește în țara asta!

Comentează pe Facebook...

Abonează-te...