Că nu ne naștem egali decât în drepturi e un fapt atât de evident încât nu poate fi contestat de nimeni. Suntem mai frumoși sau mai urâți, mai înalți sau mai scunzi, mai blonzi sau mai bruneți, mai inteligenți sau mai proști, după cum se aranjează combinațiile genetice care ne compun ereditatea. Vor mai fi fiind și alte criterii care ne duc spre deosebiri, puțin importă până la urmă toate aceste diferențe, atâta timp cât rămânem credincioși ideii că drepturile fiecăruia dintre noi sunt respectate și puse în dreaptă cumpănă cu ale oricărui alt om. Și, măcar declarativ, afirmăm sus și tare că democrația este validă din această perspectivă, tocmai pentru că oferă fiecăruia posibilitatea de a‑și exercita egalitatea în drepturi.
Dincolo de declarații însă este viața de zi cu zi și acolo suntem cei care suntem, clădiți din calități și defecte, în combinații care ne definesc personalitățile individuale. Oricât ne-am dori de egali în drepturi, rămânem diverși în comportamente și abilități, reacționăm diferit la ceea ce ne înconjoară fie din motive emoționale, fie din cauze raționale. Unii înțeleg mai multe, sunt mai capabili să utilizeze creierul mai mult decât alții – spunem că sunt mai inteligenți. Nu înseamnă că sunt mai buni în mod necesar, dar au abilități intelectuale superioare și — de cele mai multe ori – asta îi pune în poziții avantajoase față de ceilalți. Oricât de dur ar suna asta, adevărul e că inteligența e minoritară, prostia e de departe mai răspândită între semenii noștri. În plus prostia e extrem de tenace: se poate manifesta chiar și acolo unde există “echipamentul” intelectual necesar. Cu toții știm oameni inteligenți care — din varii motive — dau uneori niște probe de colosală prostie.
În ciuda titlului, nu vreau să‑i persiflez pe proști. Analizând logic situația lor nu îi poți acuza de nimic, nu e ca și cum au fost întrebați dacă vor să fie proști și ei au spus: da, vrem. Atâta bagaj genetic a ajuns la ei, atâta glagorie au putut dobândi. Situația lor îi face însă foarte vulnerabili, expunându‑i unei multitudini de pericole și întrebarea pe care mi‑o pun este dacă este corect să se profite de handicapul lor. Există chiar și expresia “de nimeni nu te poți folosi [așa de ușor] ca de prost”. M‑am gândit mai indelung la asta după ce am citit un comentariu al lui Augustin, care spunea în esență că cetățeanul unui stat trebuie lăsat să judece singur ce e bine și ce e rău, neprotejat de stat sau de ceilalți, victimă a acelora care îi exploatează prostia. Eu parcă n‑aș fi de acord cu asta și mi se pare că avem o atitudine duplicitară în privința prostiei.
Pe de o parte suntem nemulțumiti de efectele sociale ale prostiei, ne indignează faptul că politicienii manipulează oamenii promițându-le cai verzi pe pereți, profitând de incapacitatea majorității de a raționa suficient de limpede pentru a distinge minciuna de adevăr. Îi condamnăm pe cei care îi votează pentru că pică repetat în plasa promisiunilor neîmplinite, târându‑i și pe ceilalți după ei prin forța cantității majoritare, uitând că votanții aceia nu au echiparea necesară pentru a face raționamente mai bune. În plus nici sistemul de educație nu se străduie să ne ofere un minim bagaj informațional cu care să operăm zilnic – curiculele școlare sunt atât de complexe și încărcate încât, dacă nu ai o inteligență medie și o voință încă și mai mare, nu ai șanse să te alegi cu ceva din parcurgerea a 12 ani de învățământ.
Dar atunci când vine vorba despre economie, despre societatea de consum în care trăim, ni se pare foarte în regulă să se profite de pe urma prostiei. Faptul că publicitatea ne îndeamnă să consumăm mâncare de proastă calitate pentru că nu ne duce mintea la pericolele cărora ne expunem, nu știm să evaluăm riscurile și nici n‑avem o minimă educație alimentară, să înghițim hapuri chimice care promit o mincinoasă sănătate, să intrăm în învârteli financiare în care ne pierdem și bruma de agoniseală, să urmăm universități private care furnizează iluzia unei științe de carte, anulându-ne și ultima șansă de a ne autoanaliza critic, nu ne indignează de fel pentru că toate astea se numesc economie de piață, este legea cererii și ofertei. Este imoral să permiți proștilor să-și păstreze banii, spune una din legile lui Murphy. Problema nu e că prostia își face rău din cauza propriilor sale acțiuni, ci că este stimulată către situații periculoase cu mesaje meșteșugite, premeditându-se eroarea de raționament.
Când un om își pierde picioarele sau mâinile spunem că e “physically challenged” șî îi creăm condiții suplimentare ca să poată trăi o viață comparabilă cu a noastră, cei perfect sănătoși: locuri speciale în autobuz, toalete adaptate, rampe de acces pentru cărucioare. Când cineva se naște “intelectually challenged” nu doar că nu‑l ajutăm, ci ne echipăm cu toate instrumentele prin care putem exploata economic handicapul său. Suntem duplicitari totuși: prostia socială este condamnabilă, doar cea economică e dezirabilă. Prima ne trage înapoi, e frâna progresului social, a doua este motorul consumului. Și nu-mi spuneți că e vorba de socialism versus capitalism, povestea asta n‑are nimic de a face cu ideologiile, ci cu simpla morală a societății umane și cu progresul nostru ca specie inteligentă. Deci, ce să facem cu prostia? O tratăm sau o cultivăm? Pentru că, oricare ar fi decizia noastră, ar trebui să fim consecvenți. Dacă nu ne‑o dorim, atunci hai să încetăm să o stimulăm pentru a profita de pe urma ei. Dacă o folosim, atunci trebuie să acceptăm și efectele ei sociale.
23:10
Eu nu cred ca putem vorbi la modul general despre prostie, atunci cand vedem ce forme aberante imbracă în zilele noastre manipularea politică și comercială. Manipularea se folosește de știință, de cunoașterea extraordinar de amănunțită a psihologiei individului și maselor etc. Manipularea se adresează tuturor și, încearcă, în diverse scopuri, prin metode din ce în ce mai sofisticate și mai perfide, să influențeze cât mai mulți oameni, indiferent de nivelul lor de inteligență. Dacă ar fi să pot impune o deviză, care să călăuzescă acțiunile unor conducători responsabili, pentru a ne salva de la dezastru, aceasta ar fi pur și simplu ”Opriți manipularea” și nicidecum ”Opriți manipularea proștilor”.
23:10
Deci, ce să facem cu prostia? O tratăm sau o cultivăm?
Nici una, nici alta. E suficient să o lăsăm să evolueze în voie și se va rezolva de la sine.
La fel ca și Alice (mai sus), eu nu cred că există prea mulți proști „naturali”. Adică oameni care să aibă deficiențe intelectuale semnificative, cărora să le fie greu să distingă între bine și rău, între avantajos și dezavantajos, între acum și viitor.
Suspectez că ce deranjează de fapt este prostia mimată, asumată de „prost” la presiunea grupului din care face parte, sau pentru obținerea unui avantaj conjuctural. Ori asta nu cred că trebuie ridicată la nivel de problemă comunitară (i.e. ce facem? noi, comunitatea), pentru că sunt cel mult probleme individuale (ale lui X, Y, Z care se complac în prostia lor).
În fine, iată și o carte a cărui titlu pare să se potrivească bine în contextul de aici: Dumbing Us Down. N‑am citit‑o, dar cunosc autorul și cam am idee ce ar trebui să conțină cartea. Aș risca o bere la un pariu că probabil ai găsi‑n cartea asta niște răspunsuri interesante la frământările de la care a pornit postarea.
12:10
Eu cred ca “Tara te vrea prost” nu e nici o simpla metafora si nici vreo goanga conspirationista. Probabil asa functioneaza totul. Economia, politica, pharma. Cumparatorul informat se fatzaie mult si cheltuie putin. Cumparatorul fraier se ingramadeste la reduceri la bormasine cu sacosa. Si mai cheama si pe altii. Negustor sa fii, ce-ai face?
Am bocit recent de mila unui vitel care in vreo 4 zile va deveni aliment si imi va trona in farfurie. Am declarat chiar ca nu vreau sa fiu partasa la macel, chit ca e o asomare etica. Si ca imi vine sa ma fac vegana cand ma gandesc la ochii aia de bebelus paricopitat. Barbatu-meu mi‑a reamintit ca putem noi sa mancam praz 1 an, vitelul ala tot fleici va ajunge.
Poate asa rationeaza si cel din spatele tejghelei. Domnisoara Flora tot proasta ramane. Daca nu o fraieresc eu cu uleiul meu de slabit 45 de kile pe minut, o fraiereste vecinul. Deci?
13:10
Și eu bănuiesc același lucru, așa s‑a construit treptat întreaga societate contemporană, pe baza principiului că trebuie să găsești modalitatea prin care să prosperi de pe urma unei viclenii aplicate altora. Firește, nu toate afacerile sunt bazate pe minciună, dar în ultima vreme înfloresc tare multe din categoria asta. Politica urmează o logică similară: minte‑i ca să te așezi dinaintea bucatelor. Dacă n‑o faci tu, o face altcineva.
Suntem deci condamnați ca specie să nu progresăm pentru că ne sabotăm reciproc și, culmea, piedica principală este chiar democrația. Ea ne obligă să căutăm o majoritate care să fie de acord cu un principiu pentru a‑l putea aplica celorlalți. În cazul de față ar trebui ca majoritatea să cadă de acord că exploatarea prostiei este dăunătoare speciei umane, ducând la degradare morală și la consum inutil de resurse. Altminteri vom continua după modelul actual. Suntem configurați în așa fel încât nu vom ieși din mindstate-ul actual decât printr‑o criză majoră, fie morală, fie de resurse.
16:10
Deja suntem cocosati de crize majore (atat cea a resurselor, cat si cea morala), chiar daca unii se fac ca nu le vad, iar prostii (sic!) chair nu pot sa le perceapa.
Milenii intregi, omenirea a fost condusa prin Dictatura si a progresat oarecum armonios (stiinta, arta, tehnologie, etc.). In ultimul secol, cel al democratiei, imi pare ca singurele progrese remarcabile au fost cele ale tehnologiei. In special ale tehnolgiilor care duc la produse vandabile pe scara larga (medicamente inutile, electronica de consum, surogate de mancare si bautura, industria cinematograficaa, televiziunea si tehnogia web — utile mai ales pentru raspandirea prostiei).
Pare ca singura cale de a tine prostii sub control este Dictatura. Dar una adevarata, nu abureala moderna si sofisticata pe care o traim azi. Probabil ca o sa ne reintoarcem la Dictatura (si nu doar noi, romanii), dar mai intai trebuie sa ne mai imputinam, ca prostii se si inmultesc precum iepurii. De imputinarea asta tocmai se ocupa acum Monsanto si companiile pharma (asa zic teoreticienii conspiratiei).
11:10
Înainte de prostie există comoditate, mândrie (prostească, sic!), ticăloșie, invidie, lăcomie..văd că, cu enumerarea asta mă apropii de Seven. Și‑o încăpățânare demnă de o cauză mai bună. Mă tot întreb cum ar arăta lumea (Ro) dacă ”proștii” și-ar translata determinarea spre alte cauze.
Eu cred că puțini oameni sunt cu adevărat proști, adică să nu‑i ducă mintea deloc. Îi duce, dar îi duce în direcții nedezirabile.
Cum cred că oamenii pot discerne, în mod natural, ereditar, între bine și rău. Restul e alegere. Pentru care și sper să fie judecați. Asta, că tot vorbim zilele astea de Justiție.