Musiu Gustin, ambasadorul Franței la București, se înșeală: rromii nu au o problemă în a accepta că sunt cetățeni români. Poate doar una declarativă, că așa sunt rromii, le place să se plângă că nu li s‑a dat și nu li s‑a cuvenit. Se folosesc din plin de acest statut, care le permită să călătorească liber prin Europa și să comită diverse contravenții sau infracțiuni fără să poată fi urmăriți ulterior. România este o bază ideală pentru ei pentru că administrația este incompetentă și coruptibilă. Iar rromii pot să profite de asta, pendulând sistematic între occidentul bogat și România săracă, unde banii procurați prin cele mai diverse metode în vest se pot transforma în case cu turnulețe, mașini scumpe și afaceri dubioase.
Și se înșeală musiu Gustin încă o dată: nici românii nu au o problemă cu rromii. Poate doar una declarativă, că așa suntem noi românii, ne place să ne văicărim în loc să rezolvăm situația. Evident ar fi foarte simplu ca o administrație de stat eficientă să‑i ia la întrebări despre proveniența bunurilor, să le confiște pe cele care nu pot fi justificate și să îi pună după gratii pe cei care se dovedesc hoți. Dar România n‑o face și nici un cetățean român nu protestează din pricina asta. Pentru că n‑avem o problemă cu rromii. Am învățat să‑i lăsăm în voia lor, să nu ne băgăm nasul în comunitățile lor. Doar arareori câte un sat se răscoală cu furci și topoare împotriva cartierelor de țigani care îi fură sistematic și atunci ajung la știri și iarăși se vorbește o vreme despre integrarea lor în societate.
Dar când să‑i integrăm, descoperim că‑s puțin plecați prin vest și uite așa descoperim legătura subtilă si nebănuită dintre lebede și Schengen: cine papă lebeduțe, nu pupă schengenăreală.
![]() | Românilor le e greu să accepte că romii sunt români şi romilor, că sunt români Ambasadorul Franţei în România, Philippe Gustin, îndeamnă la un plus de reţinere în dezbaterile privind intrarea României în spaţiul Schengen şi în cele privind situaţia romilor, într-un interviu acordat Agerpres. |
8:10
De fapt, Musiu Gustin nu se inseala. Face pe prostul. Adica pe politicianul.