Program de guvernare

Une­ori mă gân­desc că prea cri­tic într‐una guver­nan­ții Româ­niei, ori­care au fost ei de‐a lun­gul tim­pu­lui și ar putea veni cineva să mă întrebe: bă, da' în afară de cri­tici ai și ceva solu­ții? sau ești bun doar să arăți pe alții cu dege­tul? Aș putea replica la o ast­fel de între­bare că eu nu m‐am anga­jat în fața nimă­nui să guver­nez o țară, dar știu prea bine că argu­men­tul nu e totuși com­plet valid. Așa că mă tre­zesc une­ori întrebându‐mă: pe bune, dacă mâine aș avea Româ­nia pe mâini, ce aș face cu ea?

Pro­ba­bil că m‐aș întreba mai întâi care sunt atuu­rile noas­tre. Mi‐e lim­pede că nu e timp de con­struc­ții eco­no­mice labo­ri­oase, de pla­nuri sofis­ti­cate de relan­sare a indus­triei – toate astea ar nece­sita mulți bani și mult timp, oame­nii n‐ar avea răb­dare să aștepte roa­dele unor pla­nuri pe ter­men lung și nici nu știu dacă în ziua de azi mai au sens ast­fel de stra­te­gii. Trăim vre­muri de schim­bare, ceea ce ieri numeam criză ar putea să devină mâine sta­rea de nor­ma­li­tate. E nevoie de solu­ții sim­ple, care să dea ime­diat rezul­tate. Deci, care sunt atuu­rile Româ­niei?

Indus­trie – cum ziceam – nu prea mai avem, iar de con­struit alta nu‐i timp. E greu să mai recu­pe­răm avan­sul teh­no­lo­gic pe care occi­den­tul îl are. Agri­cul­tură nu prea mai avem cu cine face, țăra­nii au migrat la oraș, iar în sate au rămas doar bătrâ­nii. Și ori­cum din pro­duse agri­cole nu te prea îmbo­gă­țești, pie­țele mondi­ale sunt fluc­tu­ante, când se face grâul la noi se face și în alte părți, iar pre­țul e mic. Poate doar din agri­cul­tura bio – asta ar aduce mulți bani, dar nu se face cu meca­ni­zări, ci cu ferme mici și medii, deci ne întoar­cem la între­ba­rea: cu cine?

Ceea ce Româ­nia mai are este natură. Indus­tria­li­za­rea comu­nistă n‐a reu­șit să cuprindă totul, iar moar­tea între­prin­de­ri­lor de stat a fost o tra­ge­die pen­tru piața de muncă, dar ar putea fi un avan­taj pen­tru vii­tor. Ceea ce putem oferi altora este natură. Și dacă asta avem de dat, hai să ne închi­puim cum am putea pune asta în prac­tică.

Mai întâi aș renunța la orice alte inves­ti­ții și v‐aș spune așa: fra­ți­lor, timp de câțiva ani vom băga banii într‐un sin­gur pro­iect, acela al creă­rii con­di­ți­i­lor pen­tru turism eco­lo­gic. Aș lua bani de la UE, aș angaja mai multe firme de con­struc­ții și m‐aș apuca de câteva autos­trăzi: Oradea‐Constanța, Timișoara‐Sibiu‐București, Sibiu‐Brașov, București‐Suceava, Iași‐Cluj, Pitești‐Craiova‐Timișoara. În tim­pul ăsta, cu firme mai mici aș între­ține dru­mu­rile din­tre autos­trăzi. Nu mi‐aș pro­pune super șosele, ci dru­muri decente, cu o bandă și jumă­tate pe fie­care sens și mar­caje civi­li­zate.

Apoi aș începe să ame­na­jez dru­muri de bici­clete. Nu asfal­tate, nu super­mo­der­ni­zate – sim­ple poteci nete­zite și cu un strat de pia­tră tasată, ca să nu afunzi în noroaie. Aș face tra­see tema­tice, de pildă bise­ri­cile for­ti­fi­cate din Transil­va­nia, case memo­ri­ale sau mânăs­tiri vechi și le‐aș trasa prin locuri pito­rești, prin păduri, peste fâne­țele oame­ni­lor, pe uli­țele sate­lor. N‐aș cum­păra tere­nul aces­tor tra­see, ci aș face o lege care să‐i scu­tească de niște impo­zite pe cei ce acceptă ca tra­seul să treacă pe pro­pri­e­ta­tea lor. Sau i‐aș motiva dându‐le niște bani în fie­care an, nu știu, dar n‐aș face expro­pri­eri. Aș încu­raja turis­mul ecves­tru scutindu‐i de taxe pe cei ce‐l orga­ni­zează.

Aș lucra cu Sal­va­mon­tul și orga­ni­za­ți­ile de monta­ni­arzi și aș marca bine toate tra­se­ele montane, ba chiar aș crea noi tra­see. Aș plăti jan­darmi montani să patru­leze călare pe munți ca să pro­te­zeje refu­gi­ile de van­dali. Aș con­strui refu­gii civi­li­zate, cu pano­uri solare pen­tru ener­gie și aș face mici cabane pe care le‐aș da în loca­ție de ges­tiune, iar sta­tul le‐ar apro­vi­ziona regu­lat cu ali­mente de bază, pe calea aeru­lui. Res­tul pro­du­se­lor, mai puțin impor­tante le‐ar putea aduce caba­nie­rii pri­vați cu mij­loa­cele lor. Aș inter­zice acce­sul auto pe munte – fără ATV‐uri, fără moto­ci­clete, fără mașini 4x4.

Aș ințesa Româ­nia cu puncte turis­tice deser­vite de per­so­nal cali­fi­cat care să poată da toate deta­li­ile des­pre geo­gra­fia, isto­ria și tra­di­ți­ile locale, să poată îndruma pe turiști spre cele mai inte­re­sante locuri. Aș umple țara de indi­ca­toare clare care să îndrume spre orice punct turis­tic, ori­cât de neîn­sem­nat. Aș pune infor­ma­ții la fie­care punct turis­tic, expli­când totul des­pre loc, des­pre isto­rie, des­pre ce‐l face deo­se­bit. Aș oferi o apli­ca­ție de smar­tphone care să loca­li­zeze turis­tul pe GPS și să‐i arate ce poate vedea în împre­ju­rimi, împre­ună cu deta­li­ile com­plete. Aș face un super site de turism în Româ­nia unde aș pune la dis­po­zi­ție toate infor­ma­ți­ile nece­sare pen­tru ca orice turist să găsească chiar și cel mai mic sătuc, cel mai mic muzeu, cel mai neîn­sem­nat punct turis­tic.

Aș spri­jini pe cei care oferă ser­vi­cii de turism prin avan­taje eco­no­mice con­di­țio­nate de res­pec­ta­rea unor stan­darde. Igienă strictă, un minim de cali­tate al dotă­ri­lor, reguli de tra­ta­ment al turiș­ti­lor, armo­ni­za­rea con­struc­ți­i­lor cu arhi­tec­tura locală tra­di­țio­nală, inter­zi­ce­rea kitsch‐urilor. Aș oferi avan­taje și mai mari celor care oferă mân­care sănă­toasă, din surse locale.

Apoi aș începe o cam­pa­nie inter­națio­nală de pro­mo­vare. N‐aș trâm­bița numele lui Dra­cula, nici cele­bra frunză, ci aș arăta sim­plu și direct ce poate oferi Româ­nia: aer curat, mân­care tra­di­țio­nală sănă­toasă, pei­saje incre­di­bile și ser­vi­cii foarte bune. M‐aș alia cu prin­țul Char­les al Marii Bri­ta­nii, l‐aș angaja pe Char­lie Ottley ca pro­mo­tor. Aș face docu­men­tare inte­re­sante și le‐aș împrăș­tia pe inter­net. Aș invita per­so­na­li­tăți poli­tice și artis­tice să vizi­teze Româ­nia și i‐aș plimba ca pe sim­pli turiști.

Și aș face toate astea ști­ind sigur că aș avea lângă mine mult mai mulți români decât își închi­puie poate unii. Există zeci de mii, poate sute de mii de români care cred în valo­rile natu­rii româ­nești, care știu că au o valoare mult mai mare decât orice fabrică des­chisă de nu știu care mul­ti­na­țio­nală cele­bră, care vor să le pro­te­jeze și să le împăr­tă­șească și cu alții. Toți aceștia ar fi în mij­lo­cul aces­tei con­struc­ții eco­no­mice spe­ci­ale, pen­tru că și‐ar vedea ide­a­lu­rile împăr­tă­șite. N‐ar fi ușor să pun toate astea în miș­care, dar ceva mă face să cred că lucru­rile făcute cu pasiune, din con­vin­gere, ajung să fie pre­țu­ite și de alții și au până la urmă suc­ces.

Iar în câțiva ani, după ce roa­dele vor începe deja să se vadă, sunt sigur că vor urma și alte lucruri bune – agri­cul­tura eco­lo­gică, ten­dința de a cum­păra pro­duse ali­men­tare româ­nești, sănă­toase și natu­rale, reîn­vi­e­rea tra­di­ți­i­lor și meș­te­șu­gu­ri­lor locale. Româ­nia și‐ar aminti trep­tat că are ceva de valoare în chiar inima sa și că vii­to­rul ei nu atârnă doar de buge­tele și pla­nu­rile pe care le fac board‐uri de direc­tori exe­cu­tivi de peste mări și țări, ci mai ales de pute­rea fie­că­ruia din­tre români de a crede că nația lui vine de departe și se îndreaptă către un mâine mai bun.


Citește...


Evaluează...

Mulțumesc! Spune și altora despre articol.
 
Spune-mi, te rog, cum ți s-a părut articolul?
  • Interesant
  • Original
  • Amuzant
  • Plictisitor
  • Trist
  • Enervant

Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.


  1. Anonymous

    Crezi ca poli­ti­cie­nii actu­ali au vreo stra­te­gie, sau stiu daca‐i bine ce fac?

    • Sorin Sfirlogea

      Au, cu sigu­ranță. Este stra­te­gia îmbo­gă­ți­rii per­so­nale. Iar din punc­tul lor de vedere e foarte bine ce fac.

      • Anonymous

        Ma refe­ream la poli­ti­cieni cu stra­te­gie poli­tica. Nu la bor­fasi pusi pe capa­tu­iala. Din pacate, pei­sa­jul nos­tru poli­tic este popu­lat, in cea mai mare parte, cu bor­fasi. Sau poate e prea dur cuvan­tul? Asa am inter­pre­tat eu ras­pun­sul minu­nat dat prin inter­me­diul lui Andries. Ca unii din­tre noi nu fac poli­tica pen­tru ca sunt one­sti, pen­tru ca nu au o stra­te­gie poli­tica foarte clara si, chiar mai mult, in one­s­ti­ta­tea lor, nu sunt siguri ca ceea ce fac e bine.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu