Duminică spre prânz. Moise Guran, la Europa FM, întreabă ascultătorii despre români care le-au fost modele în viață. Și lumea sună. Unul zice că el îl are de model pe Mihai Viteazu, pentru că a unit românii. Moise îl dezumflă și îi amintește că, în spiritul unei istorii corecte, românii nu s‑au prea lăsat uniți și îndată ce olteanul a plecat în Ardeal au si început uneltirile în spatele său. O doamnă ne zice un nume necunoscut (cel puțin mie), un oarecare Hortopan, dacă am reținut bine, care acum j’de mii de ani a făcut nu știu ce. Moise, mai informat ca mine, zice că individul e cam controversat și n‑ar fi tocmai cel mai nimerit model de urmat.
Sună o altă cucoană și se lansează într‑o poveste despre un străin — nu știu ce nație, că n‑am fost atent când a început să povestească — care a venit aici alungat din țara sa, și‑a întemeiat o familie și și‑a educat copiii să iubească cu devotament România. Moise obiectează din nou și zice că era vorba de modele de români. Cam pe când mă gândeam că nimeni n‑o să nimerească un exemplu potrivit, sună unul căzut in cap și zice că modelele lui sunt Ponta și Antonescu, pentru că în mâinile lor e viitorul țării. Argumentația e năucitoare. Opțiunile individului sunt clare: un mincinos și-un chiulangiu. N‑am mai avut răbdare să văd dacă cineva își alege ca model un marinar sprițangiu.
În vremea asta în cimitire știute și neștiute dorm sub o brazdă de pământ românii care ar trebui să ne fie modele. Numele unora dintre ei sunt Ion Gavrilă Ogoranu, Toma Arnăuțoiu, Elisabeta Rizea, Marina Chirca, Corneliu Coposu. Și încă mulți alții asemenea lor. De ei nu-și amintește nimeni. Pe ei nu‑i alege nimeni drept modele.
Pentru că e ușor să ajungi ca Victor Ponta, dar e teribil de greu să semeni măcar puțin cu oricare dintre ei.
18:12
Problema noastra, a romanilor, este ca numarul celor ce-si aleg modele oameni cu adevarat mari si le urmeaza exemplul nu depaseste niciodata nivelul exceptiei de la regula.
18:12
Întrebarea este dacă ni se mai prezintă modelele pe care să dorim să le urmăm. Dacă nu cumva inconștient societatea se pliază pe alte valori sociale (mica corupție, micile minciuni acceptabile, duplicitate justificată prin nevoia de a supraviețui etc) și ascunde acest tip de modele tocmai pentru a‑și proteja orgoliile. Nu ne place să privim în astfel de oglinzi, care ne arată murdari, cabotini și ticăloși. Și atunci punem pânza pe ele, ca în casa unui mort.
19:12
Mare si dureros adevar.
Permite-mi sa trag concluziile:
1.Lipsa prezentarii adevaratelor modelele. Complicitate media.
2.Lipsa dorintei de a urma adevaratele modele.