Când văd că se mai întâmplă și lucruri de genul ăsta, parcă îmi vine să mai sper. Mi s‑a părut de la bun început o măgărie enormă să stabilești situația financiară dintre stat și o companie — oricare ar fi ea — prin intermediul parlamentului. Și m‑am întrebat unde dracu’ ne ducem cu astfel de abordări? Pentru prima oară o instituție cu greutate spune adevărul despre guvern: nu înțelege funcționarea instituțiilor de drept.
Cum se poate ca un guvern condus de un doctor în științe juridice să facă astfel de gafe? Păi, nu e nici o gafă. Impostura lui Ponta — probată prin plagiaturile sale deja binecunoscute — este egalată doar de lașitatea sa. Ori de câte ori are ocazia încearcă să plaseze responsabilitatea deciziilor sale către alții. Parlamentul e numai bun pentru așa ceva, pentru că acolo, pe lângă servilismul de partid, mai există și o cantitate incomensurabilă de prostie ce poate fi exploatată în favoarea celor care trag sforile politicii românești. Povestea cu datoriile Rompetrol nu e o gafă, e o manevră. Care n‑a mers.
Dincolo de povestea asta, urmăriți cu atenție toate discursurile lui Ponta: niciodată nu va recunoaște că a greșit ceva. Întotdeauna există altcineva care n‑a făcut ce trebuia, nu l‑a informat, nu s‑a consultat cu el. Pentru toate celelalte cazuri, când n‑are pe cine da vina concret, de vină e Băsescu și regimul lui. Realitatea este răstălmăcită și împănată cu minciuni în așa fel încât imaginea lui să pară impecabilă.
Cât o să‑i mai meargă cu tipul ăsta de discurs?
CCR îl obligă pe Victor Ponta să-şi ASUME prin proprie semnătură ŞTERGEREA DATORIILOR Rompetrol
După mai bine de şase luni de conflict politic, Curtea Constituţională îi lasă premierului Victor Ponta o singură opţiune în legătură cu înţelegerea pe care Guvernul a semnat‑o în februarie cu kazahii de la KazMunaiGaz pentru ştergerea datoriilor istorice ale rafinăriei Rompetrol de la Năvodari: asumarea deciziei şi aprobarea prin hotărâre de Guvern, cu semnătura sa.
|
Lasă un comentariu