Vă spu­neam de­u­năzi des­pre două si­tu­a­ții oa­re­cum si­mi­lare în care se re­gă­sesc pă­rin­ții în Ro­mâ­nia, în spi­tale și în școli, de fi­e­care data miza fi­ind bi­nele pro­pri­i­lor co­pii. Am­bele sis­teme, și cel de să­nă­tate și cel de edu­ca­ție, sunt fun­damen­tate pe un eșa­fo­daj de co­rup­ție și in­com­pe­tențe pe­ri­cu­loase, de care te poți feri tem­po­rar prin șpaga care te pla­sează — tot tem­po­rar — într‑o elită pri­vi­le­gi­ată. Și mai spu­neam că noi toți con­tri­buim la per­pe­tu­a­rea aces­tor prac­tici prin inac­țiu­nea noas­tră, deși ade­sea miza luă­rii unei ati­tu­dini ar pu­tea fi prea mare la nivel personal.

Uite că po­ves­tea cu în­vă­ță­toa­rea Blându (ce nume ne­po­tri­vit pen­tru o per­soană cu un ast­fel de com­por­ta­ment!) nu s‑a în­che­iat cu o su­ită de like-uri pe Fa­ce­book. Există o an­chetă ad­mi­nis­tra­tivă și se pare că o parte din pă­rinți vor face și plân­gere la par­chet. Pu­teți afla mai multe des­pre asta din in­ter­viul pe care Si­mona Ta­che l‑a luat ce­lei care a fil­mat și pos­tat pe Yo­u­Tube în­treaga întâmplare.

Ceea ce este pro­ba­bil cel mai în­gri­jo­ră­tor — din punc­tul meu de ve­dere — este lipsa de so­li­da­ri­tate din­tre pă­rin­ții im­pli­cați în ca­zul res­pec­tiv. Din 20 de fa­mi­lii, 14 au fost de acord fără crâc­nire cu sis­te­mul de “spon­so­ri­zări” și “ca­do­uri” și sunt con­vins că ma­jo­ri­ta­tea aces­tora sunt acum fu­ri­oși pe cea care a por­nit scan­da­lul, pen­tru că le‑a stri­cat mi­cul aran­ja­ment. Cu­nosc bine men­ta­li­ta­tea unor ast­fel de gru­puri, pen­tru că am doi co­pii care au tre­cut prin șco­lile ro­mâ­nești, deși tre­buie să re­cu­nosc că atunci nu se ajun­sese chiar așa de de­parte. Sau șco­lile unde au fost ei nu erau chiar așa de “fi­țoase”. Ceea ce am ob­ser­vat este că în gru­pu­rile as­tea de pă­rinți apar în­tot­dea­una câ­teva ti­po­lo­gii bine definite.

Mai în­tâi este mă­mica-an­tre­pre­nor, o per­soană care tră­iește într‑o agi­ta­ție con­ti­nuă, per­ma­nent pre­o­cu­pată să sune în­vă­ță­toa­rea și pe ce­le­lalte mă­mici, să or­ga­ni­zeze, să pro­pună, să facă și să dreagă. Dacă sapi mai adânc în viața per­so­nală a aces­tui tip de oa­meni, con­stați ade­sea că sunt dis­pe­rați după aten­ția pe care cred că o me­rită din plin, dar nu o pri­mesc dintr-un mo­tiv sau al­tul. Per­soa­nele as­tea de­vin mâna dreaptă a unui ca­dru di­dac­tic șpă­gar și le sunt ex­trem de utile, pen­tru că sar­cina de a pro­pune pă­rin­ți­lor nive­lul ca­do­u­ri­lor și oca­zi­ile cu care să fie ofe­rite le re­vine mă­mi­ci­lor-an­tre­pre­nor. De multe ori ca­drul di­dac­tic nici nu tre­buie să ceară ex­pli­cit ceva, ci doar să su­ge­reze, iar mă­mica-an­tre­pre­nor se apucă ime­diat de fă­cut liste de cum­pă­ră­turi și de su­nat pe cei­lalți pă­rinți, lămurindu‑i că “așa e bine, așa se cuvine”.

O altă ca­te­go­rie este tă­ti­cul-de-suc­ces. De obi­cei este un cor­po­ra­tist cu sa­la­riu mare sau un pro­pri­e­tar de SRL pros­per, ade­sea cu afa­ceri la ne­gru. El ține ne­a­pă­rat să-și me­di­a­ti­zeze suc­ce­sul în fața ce­lor­lalți pă­rinți și să‑i stri­vească dacă se poate cu po­si­bi­li­tă­țile lui fi­nan­ci­are. Se oferă ime­diat să ia “o plasmă” pen­tru clasă, să zu­gră­vească clasa, să cum­pere tot fe­lul de ga­d­ge­turi mai mult sau mai pu­țin utile. În­vă­ță­toa­rea șpă­gară su­râde și știe că a prins pești­șo­rul de aur. De fi­e­care dată când vrea să mai cum­pere ceva apasă bu­to­na­șul tă­ti­cu­lui-de-suc­ces și el ime­diat aprobă, ba chiar plu­sează, for­țând tot gru­pul să se ali­ni­eze la no­ile cheltuieli.

Dacă ci­neva pro­tes­tează, spu­nând că nu vede ros­tul aces­tor chel­tu­ieli, apare ime­diat în scenă mă­mica-se­cu­rist sau tă­ti­cul-po­li­țai. Ro­lul lor este de a pune la punct re­cal­ci­tran­ții, care strică bu­nul mers al șpă­gii că­tre în­vă­ță­toare — nu sunt ac­tivi pre­cum mă­mica-an­tre­pre­nor și nici nu con­tri­buie la fel ca tă­ti­cul-de-suc­ces, dar sunt fe­ri­ciți să pa­ra­zi­teze un sis­tem re­la­țio­nal care li se pare că le fa­vo­ri­zează copiii.

Sunt si­gur că și în clasa doam­nei Blându se re­gă­sesc aceste per­so­naje. Exem­plul cel mai bun e chiar în in­ter­viu: un tă­tic spune că, dacă vrea, din ba­nii lui zu­gră­vește școala. Le­gal, cu con­tract de spon­so­ri­zare, ni­meni nu‑l poate îm­pie­dica. Dar asta n‑are nici o le­gă­tură cu ca­do­u­rile in­di­vi­du­ale ofe­rite ca­dre­lor di­dac­tice, care sunt șpagă in­di­fe­rent cum le-ai analiza.

Și incă ceva: am mai fă­cut re­fe­rire la fe­no­me­nul Pi­tești, re­la­tat în car­tea omo­nimă de Vir­gil Ie­runca. Acolo, într‑o în­chi­soare co­mu­nistă, de­ți­nu­ții po­li­tici vechi, de­ve­neau trep­tat tor­țio­na­rii no­i­lor ares­tați, so­li­da­ri­zându-se cu mi­li­ție­nii și se­cu­riș­tii care îi tor­tu­ra­seră pe ei. Și ade­sea de­ți­nu­ții-tor­țio­nari erau mai cruzi de­cât se­cu­riș­tii. La fel, după ce a fă­cut pu­blice pre­siu­nile de șpagă ale în­vă­ță­toa­rei, mă­mica res­pec­tivă este con­trată nu de ca­drele di­dac­tice di­rect vi­zate, ci de pă­rin­ții care își văd dis­trus mi­cul aran­ja­ment prin care co­piii lor aveau asi­gu­rate note bune. În se­cret ma­jo­ri­ta­tea asta vor: note bune, pen­tru că ele îi mint fru­mos des­pre ca­li­ta­tea pa­ren­ting-ului lor. Co­pi­lul ia note bune, deci sunt un pă­rinte bun.

Până la urmă to­tul se re­duce la co­mu­ni­tăți, iar pă­rin­ții co­pi­i­lor din ace­eași clasă de­vin — vo­lens-no­lens — o co­mu­ni­tate tem­po­rară. Iar ro­mâ­nii stau te­ri­bil de prost la ca­pi­to­lul for­ma­rea unei co­mu­ni­tăți. Pen­tru că ro­mâ­nii nu vor să re­u­șească îm­pre­ună. Vor să re­u­șească in­di­vi­dual. Adică să se descurce.


Comentează pe Facebook...


Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  1. Anonymous

    Tre­buie să scriu din nou de­o­a­rece is­te­ria asta a de­ve­nit grețoasa.
    Sper să nu in­te­leagă ni­meni că sunt avo­ca­tul di­a­vo­lu­lui. Scriu ce scriu de­o­a­rece nu‑i nor­mal să ac­cep­tăm cam­pa­nia asta de de­fă­i­mare la gra­madă a dascalilor.
    Va voi po­vesti, cu voia pro­pri­e­ta­ru­lui blo­gu­lui, un fapt de viață la care am fost păr­taș ieri in me­trou, in­tre sta­ti­ile Ro­mana si Universitate:
    La Ro­mana urca un grup de 5 eleve, 15–17 ani (apro­xi­ma­tiv cl.8–11). Stiti cu to­tii ca in gru­pu­rile as­tea exista un li­der si un in­ter­lo­c­u­tor prin­ci­pal. Fata li­der, la prima ve­dere pro­fil fi­zic si com­por­ta­men­tal de ve­deta porno, zice in gura mare ca­tre fata in­ter­lo­c­u­tor prin­ci­pal: ”Fată, ai vă­zut că ăla (nu­mele) a pus pe net că vrea să se im­pace cu aia (nu­mele), să fie iar im­pre­ună, să se fută și să se simtă bine?”. Una din­tre fe­tele se­cun­dare: ”Mai in­cet fă, că te aude ăsta (adică eu, care eram la un pas dis­tanță). Re­plica fe­tei li­der, de data asta pe un ton mai scă­zut, dar su­fi­cient de tare ca să audă ju­mă­tate din va­gon: ”Zi­ceam că ăla (numele)a pus pe net că vrea să se im­pace cu aia (nu­mele), să fie iar im­pre­ună, să se fută și să se simtă bine”.
    Dragi ci­ti­tori ai aces­tui blog, cre­deți-ma că fata care a inregistrat‑o pe di­ri­ginta care ce­rea bani pen­tru mo­bi­lier, are fix ace­lasi pro­fil cu bor­fulița din me­trou. Di­ri­ginta res­pec­tivă poate fi proastă dar, in nici un caz nu e hoață. Ea in­cerca, e drept cu ar­gu­mente to­tal ne­po­tri­vite, să spri­jine ini­ția­tiva unor pă­rinți (co­mi­tet de pă­rinți) de a aduna bani pen­tru a schimba mo­bi­li­e­rul mi­ze­ra­bil pe care școala îl pune la dis­po­zi­ție. Toate te­le­vi­ziu­nile pro­duc eve­ni­mente pe tema asta, in loc să trans­mita știri im­par­ți­ale, ca de exem­plu: ”Școala X de­ține un mo­bi­lier mi­ze­ra­bil, im­pro­priu ac­ti­vi­tă­ții in bune con­di­ții și, de ase­me­nea, ma­te­ri­ale di­dac­tice de­pă­șite, de­te­ri­o­rate, im­pro­prii bu­nu­lui mers al pro­gra­mei șco­lare. Din acest mo­tiv co­mi­te­tul de pă­rinți ai cla­sei Y a ho­tă­rât să strângă suma de Z bani pen­tru im­bu­nă­tă­ți­rea si­tu­a­ției. Di­ri­ginta cu­tare îi spri­jină pe pă­rinți în acest de­mers. Ar­gu­men­tele di­ri­gin­tei nu sunt cele mai potrivite”
    Oa­meni buni, hai­deți să nu fim be­zme­tici. Nu se re­zolvă ni­mic cu această vâ­nă­toare de vră­ji­toare. Baza pu­tredă rămâne ace­eași, vor fi câ­țiva acari Păun iar ma­rii șar­la­tani po­li­ti­cieni și șefi ai in­vă­țămân­tu­lui vor pro­fita în con­ti­nu­are, dupa zi­cala ”câi­nii la­tră, ur­sul merge”

  2. Anonymous

    Exact ce spu­neam s‑a in­tam­plat. O is­te­rie ge­ne­rala. Toata lu­mea “des­co­pera” ca­zuri de co­rup­tie in in­va­ta­mant, adica apa calda si mer­sul pe jos. Toti do­resc sa de­vina eroii no­i­lor dezva­lu­iri. Ier­tati-ma dar, e inca o do­vada ca sun­tem idi­oti si be­zme­tici. Inca o data nea­mul asta al nos­tru are im­pre­sia ca drep­ta­tea se face la te­le­vi­zor. Ca si ad­mi­nis­tra­tia, ca si jus­ti­tia, ca si po­li­tica etc.
    Sin­gu­rul re­zul­tat con­cret al aces­tor “de­mer­suri” va fi o de­cre­di­bi­li­zare inca si mai mare a sco­lii si a tu­tu­ror ca­dre­lor di­dac­tice, la gra­mada, in­di­ffe­rent ca sunt sau nu oneste.

  3. Anonymous

    In pri­mul rand imi cer scuze ca abu­zez de spa­tiul blo­gu­lui dar sper sa nu mi‑o lu­ati in nume de rau.
    Re­vin de­o­a­rece su­biec­tul m‑a ra­sco­lit, nu prin sem­ni­fi­ca­tia lui in­trin­seca ci prin im­pli­ca­ti­ile si in­ter­pre­ta­rile mult mai largi pe care le genereaza.
    Sunt pur si sim­plu in­mar­mu­rit de no­ia­nul de stiri, co­men­ta­rii, in­ter­pre­tari pe aceasta tema, as zice chiar de is­te­ria ce a cu­prins te­le­vi­ziu­nile. Inca o data se vede ca in Ro­ma­nia te­le­vi­ziu­nile sunt in ton cu so­ci­e­ta­tea noas­tra be­zme­tica. Te­le­vi­ziu­nile nu fac ceea ce ar tre­bui sa faca, asa cum se in­tam­pla in toate ta­rile ci­vi­li­zate, sa co­men­teze eve­ni­mente. La noi, te­le­vi­ziu­nile ”pro­duc” evenimente.
    E clar ca in­va­ta­toa­rea aceea a gre­sit grav. E clar ca tre­buie sa luam ati­tu­dine. Si, inca multe alte lu­cruri sunt clare. To­tusi, sa o bati in cap la in­fi­nit cu in­va­ta­toa­rea asta, fara a spune ca e vorba de un sis­tem pu­tred, fara a spune ca in­va­ta­man­tul e su­b­fi­nan­tat, ca edu­ca­tia nu‑i o pri­o­ri­tate pen­tru gu­ver­nanti, ca soarta ca­dre­lor di­dac­tice one­ste nu pre­zinta nici un in­te­res pen­tru gu­vern, e du­re­ros. In plus, iese la ive­ala, inca o data, ura­te­nia mo­rala, la­si­ta­tea si mi­ci­mea nea­mu­lui din care fa­cem parte. Toate te­le­vi­ziu­nile tu­ruie pe seama fap­tu­lui ca au fost fa­cute 2 plan­geri pe­nale im­po­triva in­va­ta­toa­rei. Ni­meni nu co­men­teaza abe­ra­tia ca aceste plan­geri au fost fa­cute de scoala si de in­spec­to­rat. Adica de in­sti­tu­ti­ile com­plice ale in­va­ta­toa­rei. Am spus bine. In­sti­tu­tii com­plice. Au facut‑o din la­si­tate si oport­u­nism. Pana mai ieri au fost co­legi si poate pri­e­teni. Acum uita tot, dupa re­gula ro­ma­neasca de aur ”scapa cine poate” sau ”daca e ne­voie o omor si pe mama”. Poate nu stiti ca di­rec­to­rii si, la ran­dul lor, in­spec­to­rii, pri­mesc din fo­loa­sele ne­cu­ve­nite ce­rute de anu­mite ca­dre di­dac­tice. De ce nu au fa­cut plan­ge­rea pe­nala acei pa­rinti ”eroi”? De ce nu au mers pana la capat?
    Tre­buie sa ne tre­zim si sa in­te­le­gem ca nu sun­tem un pu­blic dintr‑o sala in care ni se pro­iec­teaza pe ecran sti­rile tv, ca niste filme de ac­tiune. Tre­buie sa in­te­le­gem ca fa­cem parte din film. Daca do­rim sa fim ve­dete tre­buie sa mer­gem pana la ca­pat. Mame care fil­meaza pe as­cuns si apoi de­clara ca sunt mul­tu­mite ca ”doamna” a fost data afara, cu un aer de erou an­tic grec, nu vor schimba ni­mic in tara asta.

    • smarti

      De ce ?! De frica ! Frica aceea an­goa­santa care nu-ti da pace,care te face sa te gin­desti ce vei pati daca mergi sa reclami…sa te gin­desti daca nu cumva vei fi agre­sat de ra­ke­tii cuiva,daca nu cumva vei fi ba­gat si u pt com­pli­ci­tate la dare de mita.Iti suna cunoscut ?
      Cind EU merg la spi­tal nu vede ni­meni spaga.Cind in schimb so­tia e in­ter­nata dau.de ce? de frica ju­de­ca­tii mo­rale a co­pi­i­lor sau so­tiei „in caz ca D‑ne fereste”-Aaaa ! Daca da­deai spaga pt mama iti ca­deau oole …sau nevasta,asa tii tu la mine.Acum vezi de ce ?!

    • smarti

      PREAMBUL — S‑a ga­sit ‚intr-un „tolc­sou” tv,un nene sef de sindicat,celebru de altfel,care a sa­rit in apa­ra­rea se­ca­tu­rii asteia.Si a bagat‑o pe aia cu „sa­la­ri­ile mi­zere bla-bla-bla ale ca­dre­lor di­dac­tice care nu au ce minca si im­braca ”.Mi‑a pla­cut de mo­de­ra­toare ca i‑a amin­tit ti­pu­lui ca to­va­rasa avea 2 afterschool-uri basca salariul.Initial ala a ta­cut pe mo­ment .Zic pe moment,pt ca nu l‑a rab­dat che­lea sa taca si a luat‑o din nou cu „ca­drili” di­dac­tice care fac si dreg de nu mai pot.Si mo­de­ra­toa­rea ‚pac ! din nou la razboiu:fac asi­gu­rari de vi­ata si vind pro­du­sele edi­tu­ri­lor in tim­pul pro­gra­mu­lui de lucru.Una peste alta a fost o emi­siune mo­de­rata cum trebuie,obiectiv si fara partizanat.Rogu-va aveti pu­tin­tica rab­dare si ci­titi ce vo­iam sa spun dupa acest pream­bul .Zic eu :daca in Romania,cadrele di­dac­tice ‚medicii,politistii,judecatorii,procurorii etc,NU SE VOR MAI JUDECA EI INTRE EI,trecind mai in­tai prin tot fe­lul de consilii,comitete si co­mi­tii de dis­ci­plina ‚fap­tele de care sint acuzati,ca abia dupa aceea sa in­ter­vina Jus­ti­tia( cu „J” mare,adica cea ade­va­rata ) si care SA NU IA po­zi­tie in func­tie de ce sta­bi­lesc co­mi­si­ile si co­mi­te­te­tele de disciplina,abia atunci sfinta frica ‚cea care pa­zeste bostanaria,ii va face pe ( pot sa mai spun odata se­ca­turi ? pot! ) pe se­ca­tu­rile as­tea sa nici ma­car gin­deasca la spaga,ghiseft,mita sau cum s‑o mai numi.De ce nu se ju­deca ele in­tre ele si ta­ran­cile prinse la fu­rat in tar­laua ve­ci­nei? Sau zi­da­rii care fura o trai­sta de ci­ment in­tre ei? As­tia n‑ar pu­tea sa-si fac un or­din sau un co­mi­tet de dis­ci­plina ?! Nooo ! Nu sus­tin ca fap­tele as­tora din urma ar fi legale.Astia in­funda pus­ca­ria pe ani grei,aproape ca aia care au omo­rit pe ma-sa si pe tacsu’. In­cerca sa su­ge­reze sin­di­ca­listu’ ca,na,isi mai com­ple­teaza si ei in­va­ta­to­rii veniturile.Bravo nene ! Pai sa-si ia 2–3 joburi,atentie ! cu acte in re­gula ‚sa pla­teasca impozit,nu me­di­ta­tii la pre­turi ha­lu­ci­nante care oco­lesc fiscul.Trebuie sa fiu onest si sa re­cu­nosc ca cel mai iu­bit din­tre ma­ri­nari avea dreptate:lucreaza cam 4–5 ore pe zi,la scoala.Colegul meu de ser­vi­ciu se in­treba re­toric si nu prea prea:bai,pe ce ia pro­fe­so­rul ala de tumbe 20 de mi­li­oane pe luna ?!Daca stau si ma gin­desc ‚mer­gind pe ideea sindicalistului,eu tot bu­ge­tar ca si ca­te­go­ri­ile care se ju­deca in­tre ele,dar fara sa fac parte din vreun ordin,trebuie sa com­ple­tez leafa de cel pu­tin 3 ori mai mare a „co­le­gi­lor” mei doctori,invatatori,functionari…politisti si de ce nu judecatori.Sa va spun ceva:esti ab­sol­vent de liceu,ai 18 ani …pe ce lume tra­iesti? N‑are cine sa-ti spuna ca in sa­na­tate si in­va­ta­mint sint sa­la­rii mici si sa nu mergi acolo ?! Ba are cine sa-ti spuna ce sa faci si ai ob­ser­vat si tu in tim­pul sco­lii cum merg tre­bu­rile in sa­na­tate si in­va­ta­mint ca doar ai dat spaga sa treci clasa si ai va­zut ce ve­ni­turi au profesorii,ai dat spaga la doc­tor pt scu­tire me­di­cala sau pa­rin­tii tai au dat ca sa fii ope­rat de apendicita..Cum spu­neam ti­ne­rii sau mai vir­st­ni­cii se orien­teaza sau sint orien­tati ca­tre do­me­nile de mai sus de pa­rinti si de noi res­tul chiar:mergi tata la li­ceu pe­da­go­gic ca se tra­ieste bn din spaga.Sau fa-te doc­tor ca si aia tra­iesc ca na­ba­bii din spaga si nici unul nu face puscarie.Asa ca atunci cind spaga ca bu­ca­tica din ADN-ul tau nu mai vine,sari in sus si tipi ca ai sa­la­riu mic.Cum nai­bii, asa de prost ai fost de ai in­trat in me­diul asta ? Iti me­riti soarta. Pa­ra­fra­zind anun­tul ce se ga­sea in sa­loon-urile Ves­tu­lui sal­ba­tic american,nu tra­geti in pianist,io va spun tra­geti in mine daca aveti cu ce .Daca nu…himm ti­neti-va ar­mele in to­curi. p.s Sa au­zim nu­mai de bine,vb unui ce­le­bru con­ta­ran al meu

  4. Anonymous

    Cred ca ai ci­tit doar pri­mul pa­ra­graf din co­men­ta­riul “Ano­nim” ❗ Dupa pa­re­rea mea co­men­ta­riul este foarte per­ti­nent si as spune ele­vat. Chiar daca ma con­tra­zice intr‑o anu­mita masura.

    • Sorin Sfirlogea

      Aha! Atunci eu sunt ăla care n‑a pri­ce­put. Mea culpa. Era 2 noaptea… 🙂

  5. Anonymous

    So­rin,
    “Ano­nim” ma con­tra­zice pe mine. Nu pe tine. Nu este de acord cu pa­re­rea mea ca pa­rin­tele care a ac­tio­nat nu tre­buie con­si­de­rat un erou.

  6. Georgiana Cobzaru

    Ex­cep­tio­nal ar­ti­col! Foarte bine spus

  7. Anonymous

    Prin­tre ca­drele di­dac­tice exista gu­noaie. Este un lu­cru evi­dent. To­tusi, de aici si pana la ase­ma­nari cu fapte ero­ice si ele­mente tor­tio­nare, e cale lunga. Eu cred ca tre­buie sa ne pas­tram cum­pa­tul si sa nu ne in­fla­mam, tot in stil ro­ma­nesc, mai mult de­cat este cazul.

    • Sorin Sfirlogea

      Ci­prian, nu e nici pe de­parte vorba des­pre a com­para ca­drele di­dac­tice cu tor­țio­na­rii. Am vrut să sub­li­niez că — la fel ca în acele ca­zuri — na­tura umană tinde spre fra­ter­ni­za­rea cu cei care pro­duc in­jus­ti­ția, susținându‑i și ac­cen­tu­ând ast­fel pro­blema. Ar tre­bui să fim con­ști­enți de acest lu­cru și să re­ac­țio­năm la nivel de comunitate.

      • Anonymous

        Am in­te­les exact ce ai do­rit sa sub­li­ni­ezi. Adica fap­tul ca multi pa­rinti, in loc sa se so­li­da­ri­zeze cu pa­rin­tele ce ia o ati­tu­dine co­recta, se so­li­da­ri­zeaza cu acel ca­dru di­dac­tic in­co­rect. Doar com­pa­ra­tia mi se pare pu­tin for­tata. Nici pa­rin­tele acela nu este un erou si nici cei­lalti pa­rinti nu pot fi com­pa­rati cu de­ti­nu­tii de­ve­niti tor­tio­nari. E vorba des­pre pla­nu­rile in care pu­tem aseza gra­vi­ta­tea unor fapte. E foarte grav ce se in­tam­pla, pe alo­curi, in in­va­ta­mant si este bine sa luam ati­tu­dine co­lec­tiva dar, sus­tin in con­ti­nu­are ca este ne­voie de o po­zi­tio­nare echilibrata.

        • Anonim

          Imi per­mit sa va contrazic.
          Mi se pare ca dim­po­triva, iti tre­buie foarte mult cu­raj ca sa re­ac­tio­nezi in fe­lul asta intr‑o ast­fel de si­tu­a­tie — fie si nu­mai pen­tru ca de obi­cei toti cei din ju­rul tau in­cearca sa te con­vinga sa nu faci ni­mic. Munca asta de per­su­a­siune e de fapt re­fle­xul unei anu­mite mo­rale — in care tu te-ai nas­cut si pe care ti-ai insusit‑o. E greu sa pro­tes­tezi din ca­uza aces­tei mo­rale inhi­bi­to­rii, nu din ca­uza ges­tu­lui in sine. E ini­ma­gi­na­bil de greu pen­tru un sclav sa fuga de pe plan­ta­tie, pen­tru ca asta pre­su­pune o ras­tur­nare a va­lo­ri­lor lui mo­rale, o schim­bare ra­di­cala in fe­lul lui de a ve­dea lumea.
          O ad­mir foarte mult pe doamna care a pos­tat fil­mul, exact din mo­ti­vul pe care am in­cer­cat sa‑l ex­plic mai sus. Eram con­vins ca la noi in tara nu mai exista de­cit ori li­chele, ori ci­ini batuti.

          • Sorin Sfirlogea

            Păi n‑am pri­ce­put. Toată lu­mea de aici e de acord cu tipa care a pos­tat fil­mul. Cred că ai în­țe­les ceva greșit.

      • viorel

        Sin­dro­mul Stockholm.

  8. Alice

    Fe­no­me­nul Pi­tești — eu știam de Vir­gil Ie­runca. Pi­tes­tiul lui Goma cred ca se chema altfel.

    • Sorin Sfirlogea

      Da, ai drep­tate, am în­cur­cat ti­tlu­rile ce­lor doi. Goma a scris “Pa­ti­mile după Pi­tești”, cam pe ace­eași temă. Am co­rec­tat, mulțumesc.


Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.