Toți cei care ați lucrat prin companii mai mari ați auzit cu siguranță de conceptul “result oriented approach”. Contrar cutumei românești de a arunca mâța peste gardul vecinului atunci când lucrurile au mers prost, conceptul ăsta spune că trebuie să îți gândești planurile și acțiunile încât să te asiguri că ajungi la rezultatul propus. Nu există garanții de 100% niciodată, dar simplul fapt că te gândești dinainte la tot ce poate merge prost și îți iei măsurile preventive necesare sau îți pregătești un plan de rezervă arată că ești determinat să obtii rezultatul propus.
N‑am făcut teoria asta de dragul ei. Ci ca să introduc o declarație a experților Comisiei Europene referitoare la Strategia României pentru fondurile UE 2014–2020:
Global, documentul demonstrează insuficienta orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într‑o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete și ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările așteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanțare identificate și rezultatele așteptate.
Vă propun să ghicim care dintre următoarele cauze au dus la această slabă calitate a strategiei:
Voi care credeți că e răspunsul corect?
Comisia Europeana, o noua lectie pentru Guvern: Strategia Romaniei pentru fondurile UE 2014–2020 ramane tot lipsita de viziune
Expertii Comisiei Europene au transmis autoritatilor romane ca prima versiune a Acordului de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare in perioada 2014–2020 este lipsita de viziune strategica, prea vaga si nu dovedeste ca lectia data de esecul cheltuirii banilor UE ese valorificata.
|
Lasă un comentariu