Fiecare dintre noi avem punctele noastre slabe care ne expun, vulnerabili și adesea caraghioși, amuzamentului general. Fiecare dintre noi încercăm să mascăm aceste puncte slabe, tocmai din teama de a nu deveni direcțiile de atac ale inamicilor noștri sau subiecte de glumă ale zeflemitorilor ocazionali. Fiecare dintre noi reușim sau nu să păstrăm secrete aceste slăbiciuni.
Se spune că Ahile, eroul legendelor antice, era invincibil. Nici o armă nu putea să‑l ucidă pentru că mama sa — zeița Thetis — îl îmbăiase pe vremea când era încă un copil în apele Styxului, râul care despărțea lumea viilor de cea a morților. Atâta doar că, pentru a‑l scufunda în apă, zeița l‑a ținut de un călcâi și acesta n‑a mai ajuns să primească platoșa invicibilității. Călcâiul lui Ahile a fost într-un final deconspirat dușmanilor săi care l‑au ucis cu o săgeată înveninată, trasă exact în punctul său de slăbiciune.
Fără nici o aluzie de proporție similară sau de statură eroică, considerând doar perspectiva invincibilității, Traian Băsescu este un politician iscusit. Adesea iscusința sa nu are sensuri pozitive, armele sale nu sunt cele ale cavalerismului, dar eficiența acțiunilor sale și capacitatea de a‑și invinge oponenții i‑au adus o faimă remarcabilă. Pare invincibil. Și totuși are și el călcâiul lui: fiica cea mică. Nu-mi pot să cred că n‑o vede stupidă și inabilă, oricât de orbit ar fi de sentimentele părintești. Nu pot să cred că n‑o vede gângavă și agramată, oricât de mult ar iubi‑o. Și totuși n‑o scoate din lumina reflectoarelor politicii, n‑o îndeamnă să se retragă într‑o ocupație care să‑i protejeze identitatea. După ce s‑a făcut de râs de nenumărate ori în parlamentul european, Băsescu o lasă (sau poate chiar o îndeamnă) să candideze din nou, de data asta din partea PMP, un partid care afirmă că promovează valorile autentice și competența reală.
Unele din comportamentele discutabile ale lui Băsescu s‑ar putea explica și, poate, scuza ca fiind justificate de urmărirea unor obiective mai importante, pe termen lung. Mulți vor protesta și vor spune că nici sub acest pretext, al unui bine viitor, nu e acceptabil să te comporți grobian sau cinic. Între ce ne-am dori în mod ideal și ceea ce clasa politică poate oferi concret, Băsescu e totuși mai digerabil pentru mine decât alții. Însă când vine vorba de Eba, argumentele — fie ele cât de firave — mă părăsesc. Nu știu pentru care bine actual sau viitor trebuie promovată o fătucă tontuță drept politician european. Băsescu își expune slăbiciunea la vedere, de parcă ar invita pe toți să‑l atace acolo.
E ca și cum Ahile ar fi umblat cu o pancartă deasupra capului: țintiți-mi călcâiul!
17:02
Ma simt rusinat si oarecum vinovat (desi sigur nu am nici o vina) ca sunt reprezentat la nivel european de o tanti care habar nu are pe ce lume traieste, nu se poate exprima coerent, nu …, nu … puteti spune dvs. mai mult. Si inca stau si ma intreb (ca prostul, cum se spune pe la noi), daca eu nu am votat‑o, tu nu, ala nu, cum naiba a ajuns acolo?
9:03
Oooo, sunt destui care cred că don’șoara e cool. Mai ales că așa cum vorbește ea, vorbesc mulți pe stradă.
13:02
N‑a putut nici macar sa se califice la locul de munca.
13:02
Lipsesc prea multe cărămizi de la temelie. Nu are pe ce să clădească.