Logica lui copy-paste

Pare lucru de mirare că Ponta îl tot pro­movează pe Tăriceanu și m‑am între­bat — poate și voi — de unde această ami­ciție neo­biș­nu­ită între doi indi­vizi care, până mai ieri, nu aveau nimic în comun. Cred că încep să înțe­leg.

Se aud voci care spun că Ponta vrea să extindă baz­inul elec­toral al PSD către centru-dreapta, urmând mod­elul său politic, Tony Blair. Și că de aia bate mon­edă pe Tăriceanu și pe un așa-zis plu­ral­ism politic al put­erii. Pe mine mă umflă râsul auzind despre ast­fel de pre­su­puse strate­gii politice la o nuli­tate pre­cum dom­nul în cauză. Lumea pare să uite că nici lucrarea de doc­torat n‑a putut să și‑o scrie sin­gur, a tre­buit să copieze con­sis­tent din alți autori ca să aibă cât de cât mate­ri­alul nece­sar pen­tru a obtine titlul. Vor­bim despre un impos­tor pro­fe­sion­ist căruia îi atribuim, subit, dimen­si­uni strate­gice. A‑l asemăna cu Blair pe unul care își spri­jină put­erea pe de-alde Liviu Drag­nea, Radu Mazăre, Mar­ian Oprișan și Nicușor Con­stan­ti­nescu nu poate trece nici măcar drept o glumă proastă.

Putem com­para din punct de vedere politic Româ­nia cu Marea Bri­tanie? Nicide­cum, ne despart sec­ole de exer­cițiu istoric și de civ­i­liza­ție. A pretinde că extinzi în Româ­nia baz­inul pesedist spre centru-dreapta e ca și cum ai spune că vrei să torni asfalt pen­tru vaci. Românii nu au nici o culoare ide­o­log­ică, stânga si dreapta se supra­pun pen­tru majori­tatea din­tre ei, iar sin­gura log­ică politică pe care o pri­cep și o apre­ci­ază cei mai mulți din­tre ei este aia când statul dă ceva de pomană. Orice, o stradă asfal­tată, flori în ron­duri, bănci în par­curi, cizme și găleți la alegeri. Buge­tul stat­u­lui nu e privit ca banul cetățean­u­lui care se întoarce la el, ci ca o sinecură de la put­ere.

Eu cred că Ponta speră că Tăriceanu poate să spargă puțin uni­tatea PNL. E puțin prob­a­bil ca lib­er­alii să plece din par­tidul lor către PMP sau PDL, dar poate i‑ar tenta un par­tid pseudo-liberal care se învârte pe la masa put­erii. Ca să‑l facă și mai apeti­sant politic, Ponta îl pune pe Tăriceanu președ­in­tele Sen­at­u­lui, ceea ce ar putea fi inter­pre­tat ca un fel de mar­ket­ing pen­tru Par­tidul Rev­oluționar Lib­eral sau cum naiba o să vrea domnu' Călin să-și boteze șan­dra­maua politică.

Apoi este un fel de a spune că, teo­retic, USL nu s‑a destră­mat. Uite, au încă lib­er­ali lângă ei, deci sunt exact în for­mula cu care au început. Numai pri­ci­nosul de Antonescu n‑a mai vrut cu ei pen­tru că i‑a intrat în cap că n‑o să‑l susțină la președ­inție, ceea ce e o prostie pen­tru că până și mama lui Ponta îl iubea. Și e și un fel de palmă dată lib­er­alilor, mai ales lui Antonescu, pen­tru că exact ala pe care ei îl hulesc ca trădă­tor le va sta în față la Senat zi de zi, amintindu-le că au pier­dut poz­iți­ile priv­i­le­giate.

N‑ar fi mișto să guverneze PSD-ul dupa pofta inimii însă să pară că tot spec­trul politic e reprezen­tat la put­ere, mai ales prin per­soana unui fost prim-ministru lib­eral? N‑ar da bine la pub­lic și la Uni­unea Euro­peană? De aia încep să cred că Tăriceanu este manech­inul pus în vit­rina guvernării ca să reprez­inte colecția de dreapta, un fel de păpușă gon­fla­bilă cu care Ponta își poate face tre­aba fără bătăi de cap.

Nu, dragii mei, nu e nici o strate­gie politică sofisti­cată. E doar o schi­mono­sire a ceea ce a pri­ceput Ponta din ce a văzut prin alte părți, iar acum i se pare că ar fi nimerit să aplice și el. E sim­pla log­ică a lui copy-paste.


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu