Frontierele Europei se mișcă

Oricât de pro-occi­den­tal ar fi cine­va, e greu să spui că nu vezi unele sim­i­lar­ități între situ­ația din Crimeea și ceea ce se întâm­plă în Cat­alo­nia sau Scoția. Ideea sep­a­rării de stat­ul în care o regiune se află încor­po­rată eco­nom­ic și admin­is­tra­tiv, indifer­ent dacă este cauza­tă de o forță cen­trifugă sau de dor­ința irezistibilă de a se alipi altui stat, este ele­men­tul comun. Desig­ur, mod­ul în care se întâm­plă pro­ce­sul aces­ta este impor­tant și ne face să difer­ențiem între abor­dările demo­c­ra­t­ice din Scoția, cele oare­cum mai vehe­mente din Cat­alo­nia și rad­i­cal­is­mul insurecției mil­itare din Crimeea, susțin­ută de arma­ta rusă. Dar dedesub­tul lor se găs­esc ace­leași sen­ti­mente revanșarde față de o put­ere cen­trală a cărei legim­i­tate este tot mai dis­cutabilă din punc­tul de vedere al regiu­nii în cauză.

În ori­zon­tul vieții noas­tre Europa și‑a schim­bat sem­ni­fica­tiv granițele din­tre nați­u­ni. Despre dis­oluția vio­len­tă a Iugoslaviei s‑a spus că era firească pen­tru că întreg­ul stat fus­ese cre­at pe temeiuri frag­ile, pe ruinele imperi­u­lui aus­tro-ungar, iar dic­tatu­ra regală a lui Alexan­dru și apoi cea comu­nistă a lui Tito au agluti­nat arti­fi­cial niște nați­u­ni căro­ra le lipsea de mult timp dor­ința de a fi împre­ună. Jus­ti­fi­carea aceas­ta n‑a mai funcțion­at însă pen­tru criza din Koso­vo, care a încheiat pro­ce­sul dureros de dezmem­brare. De data asta nu mai era vor­ba de o nați­une ce dorea să dev­ină inde­pen­den­tă, ci de o minori­tate națion­ală care își aro­ga un ter­i­to­riu pe care se afla în majori­tate.

Transnis­tria e într‑o situ­ație sim­i­lară. Rușii — minori­tari în inte­ri­orul Moldovei — au for­mat un nucleu în acest ter­i­to­riu și l‑au pre­lu­at vio­lent pen­tru a‑l declara stat pro­priu. Cu excepția mijloacelor folosite — mult mai pașnice și mai demo­c­ra­t­ice — aceeași dor­ință cen­trifugă se man­i­festă în Scoția și în Cat­alo­nia. Acum li se ală­tură, neaștep­tat, Veneția. Deo­cam­dată printr-un ref­er­en­dum fără efecte ofi­ciale, dar cu potențialul de a deschide o nouă breșă în uni­tatea de nez­drun­ci­nat a Europei occi­den­tale. Iar venețienii sunt prim­ii care pun de la început și foarte deschis prob­le­ma aparte­nenței lor la UE și NATO. Nu doar Italia ar putea pierde ter­i­torii.

Există niște ele­mente comune ale aces­tor mișcări sep­a­ratiste: nevoia de păs­trare a iden­tității cul­tur­ale și neîn­cred­erea într-un sis­tem admin­is­tra­tiv cen­tral corupt și negli­jent față de nevoile locale. În toate situ­ați­ile găsim expri­mate, într‑o for­mă sau alta, aces­te dezider­ate. Chiar și pen­tru Crimeea log­i­ca funcționează: iden­ti­tatea pro­nunțat rusă a locuito­rilor și nemulțu­mirea față de o ori­entare pro-euro­peană a admin­is­trației cen­trale văzută ca ine­fi­cien­tă și corup­tă. Veți spune că nici Rusia, căreia vor să se ali­pească, nu‑i mai brează, ba dim­potrivă. Așa e, dar polit­i­ca operează cu com­para­ții rel­a­tive, nu absolute. Pen­tru cetățean­ul din Sim­fer­opol Rusia este mai dezirabilă decât Kie­vul.

Tot ce mai pot adău­ga este că aces­ta este fon­dul gen­er­al pe care cred că tre­buie inter­pre­tată insis­tența autonomiei maghiare, care cred că este doar o primă etapă spre reven­di­carea unei statal­ități pro­prii. Veți spune că iden­ti­tatea lor cul­tur­ală e deja asig­u­rată. Cum rămâne însă cu admin­is­trația cen­trală incom­pe­ten­tă și corup­tă pe care românii o validează la fiecare patru ani, deși ei înșiși se declară nemulțu­miți de ea?

În teorie granițele statelor UE nu se revizui­esc. În prac­tică s‑a doved­it că ele se pot schim­ba. Dacă Marea Bri­tanie nu se poate împotrivi voinței sta­tor­nice a scoție­nilor, Spania rezistă cu greu solic­itărilor cata­lanilor, vor reuși românii — girând con­tin­uu o clasă politică de tip mafiot — să stăvilească îndâr­jirea secuiască?


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu