Racheta lui Măruță

De mai mult timp mă tot întreb dacă nu ar fi bine să inițiez o rubrică sep­a­rată în blog, numită Poliția Ver­surilor. Doar cu ce aud în dru­mul până la ser­vi­ciu și înapoi mi-ar fi de ajuns ca să scriu vreo două-trei arti­cole pe săp­tămână, pen­tru că indus­tria muz­i­cală românească e teri­bil de pro­lifică în priv­ința asta. Poate că am și noroc de ast­fel de piese ascultând Europa FM, care văd că pro­movează intens genul ăsta de muz­ică.

Între noutățile din ultima vreme este și piesa cu racheta lui Măruță. Dacă n‑o știți, vă zic eu: nevastă-sa, Andra, șlăgărește de dimineața până seara o chestie lălăită care inven­tari­ază toate sce­nari­ile apoc­alip­tice pe care le puteți imag­ina — cutremur, tsunami, potop, cometă — și zice că ea n‑are nici o tre­abă, totul e ok, atâta timp cât el o iubește. El adică indi­vidul. Acuma eu recunosc că o sus­pectez pe doamna Andra că e cam sărăcuță cu duhul, bazându-mă pe exprimările sale pub­lice (nici fața n‑o prea ajută), dar în priv­ința moravurilor sale nu-mi per­mit să am îndoieli. Rezultă că indi­vidul cu iubirea nu poate fi decât bărbat-su', nu?

Ei, și-acuma urmează deducția mea sher­lock­holme­siană. Fiti atenți: pe la a doua strofă vine faza cu cometa care lovește plan­eta. Doamna Andra zice că nici așa nu‑i e frică pen­tru că "sigur faci tu rost de vreo rachetă, supraviețuim". De unde deducem clar două chestii: unu — Măruță e pe mână cu Illu­mi­nati, e din­tre cei aleși și poate face rost de rachete când vrea mușchii lui și doi — madam Andra și‑a aran­jat deja casa de pe Marte, că nu-mi imag­inez că vrea să zboare cu racheta la nes­fârșit, tre­buie să se așeze și ei la casa lor la un moment dat. Logic, nu?

Pam-pam. Cră­pați Click și Can­can că pe-asta n‑ați știut‑o!


Comentează pe Facebook...


Comentează pe blog...

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.



Abonează-te...

Trimite-mi articolele noi la: 

Am înțeles termenii și condițiile în care sunt utilizate datele mele.

Meniu